Mascarada savarsita de instantele aservite clanului Ceausescu in anul 1978, cand gen. Ion Mihai Pacepa a fost calificat "tradator de tara" pentru ca a indraznit sa ramana in Occident, departe de aberatiile unei societati supuse terorii, politiei politice, Canalului Dunare - Marea Neagra si limitarii cetateanului la un nivel de trai injositor a luat sfarsit ieri, prin sentinta irevocabila data de instanta Curtii Supreme de Justitie. De ieri, orele 13, Ion Mihai Pacepa este un om fara cazier, fara condamnari si general al Romaniei. Completul format din 9 judecatori, condus de magistratul Paul Florea, a dovedit ca, in Romania, justitia poate fi realizata atata vreme cat se judeca rational, la rece, o cauza ce a trecut prin sita legilor dictatoriale care nu aveau nimic comun cu respectarea drepturilor omului.

Pacepa a fost achitat. Drept pentru care, concluzia este ca Pacepa nu a fost niciodata vinovat. De tradare de tara si popor si de dezertare. De fapt, sentinta il si repune in drepturile pe care le avea la data la care acesta a ramas in Republica Federala Germania. Este, asadar, general si i se va restitui averea confiscata.

Dosarul Pacepa este o proba de drept penal. Procesul procesului lui Pacepa trebuia sa se fi realizat de multa vreme. Daca vreme de zece ani nimeni nu a avut curajul sa declare recursul in anulare, putem afirma ca acest merit revine atat Procurorului General, Mircea Criste, care l-a declarat, gen. Dan Voinea, care l-a promovat si, bineinteles, instantei Curtii Supreme de Justitie, care s-a pronuntat, in unanimitate, pentru achitarea lui Pacepa.

George Bonini, procurorul de sedinta, a primit o scurta lectie de procedura penala din partea presedintelui de complet, Paul Florea

Administrarea de noi probe intra, oricum, sub incidenta prescriptiei!

Procurorul de sedinta, George Bonini, a avut o sarcina mai usoara decat a avocatului, in sensul ca s-a apucat sa citeasca motivarea recursului in anulare promovat de Procurorul General Mircea Criste in dosarul Pacepa. "(...) Din materialul probator al dosarului nu s-a facut dovada vinovatiei inculpatului Ion Mihai Pacipa. Acesta a fost condamnat pentru infractiunea de tradare si tradare prin transmiterea secretelor de stat la doua pedepse cu moartea si respectiv pentru infractiunea de refuzul inapoierii in tara si dezertare, pentru ambele la cate sapte ani de inchisoare. In baza concursului de infractiuni a fost sanctionat cu pedeapsa capitala cu moartea, confiscarea averii si degradarea militara. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a stabilit ca inculpatul, avand la data respectiva gradul de general-locotenent si indeplinind o functie importanta in cadrul Departamentului Securitatii de Stat, cunostea o serie de secrete de stat de o importanta deosebita. De asemenea, s-a mai retinut in sarcina acestuia ca in perioada 23-29 iulie 1978, primind insarcinarea de a se deplasa in Republica Federala Germana, inculpatul a parasit aceasta misiune si a cerut azil Statelor Unite ale Americii punandu-se la dispozitia organizatiilor si agentilor secreti ai acesteia carora le-a transmis diferite secrete de stat. De asemenea, nerevenind in tara dupa expirarea misiunii, Ion Mihai Pacipa a fost trecut in pozitia de dezertor, pe 3 august 1978, iar la 5 august 1978 a fost trecut in rezerva cu gradul de soldat. Consideram ca HOTARAREA A FOST PRONUNTATA PRIN INCALCAREA LEGII. Potrivit dispozitiilor articolului 345, alineat 2 din Codul de Procedura Penala, condamnarea se pronunta daca instanta de judecata constata ca fapta exista, ca ea constituie infractiune si, de asemenea, ca a fost savarsita de catre inculpat. De altfel, conform prevederilor articolelor 62, 63 si 65 din Codul de Procedura Penala, organele de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca sub toate aspectele cauza pe baza de probe, revenindu-le, totodata, si sarcina administrarii acestora. De asemenea, aprecierea fiecarei probe se face de catre organele de urmarire penala si de catre instanta de judecata potrivit convingerii lor, formata in urma examinarii tuturor probelor administrate, ei conducandu-se dupa constiinta lor juridica. Astfel, nu rezulta ca inculpatul se face vinovat de savarsirea acestor infractiuni. (...) Consideram ca in cauza NU EXISTAU DOVEZI PENTRU CA INCULPATUL SA FI FOST CONDAMNAT. (...) VINOVATIA INCULPATULUI NU A FOST CORECT STABILITA. In cauza trebuie sa se faca o adresa catre Serviciul Roman de Informatii, care a preluat arhiva fostului Departament al Securitatii Statului, pentru a se stabili cu exactitate activitatea de tradare ce a fost facuta de catre inculpat. Consideram ca trebuie sa se administreze la dosar anumite probe. (...) Noi am sesizat instanta de judecata nu pentru a stabili nevinovatia inculpatului, ci pentru a se stabili daca e Ion Mihai Pacipa e vinovat de savarsirea acestor infractiuni. (...) In final, noi va solicitam ADMITEREA RECURSULUI IN ANULARE, CASAREA SENTINTEI DE CONDAMNARE SI TRIMITEREA CAUZEI LA INSTANTA DE FOND PENTRU A COMPLETA PROBATORIILE DIN CAUZA SI A SE STABILI DACA INCULPATUL SE FACE VINOVAT SAU NU DE INFRACTIUNILE PENTRU CARE A FOST CONDAMNAT IN 1978". La auzul acestei formulari, presedintele completului de judecata, Paul Florea, un veritabil magistrat si un profesionist adevarat, a replicat pe un ton taios: "Ce probe sa mai fie administrate? Nu credeti ca si daca ar fi existat fapta, aceasta a intrat sub incidenta termenului de prescriptie?" La care procurorul Bonini a dat din cap si a rostit un firav "Da!"

Curtea Suprema de Justitie l-a achitat, dupa 21 de ani,pe Ion Mihai Pacepa

Dupa 21 de ani de asteptare cu securea condamnarii la moarte deasupra capului, Ion Mihai Pacepa este, de ieri, un om liber. Cea mai inalta instanta si-a dat verdictul asupra recursului in anulare declarat la data de 7 mai a.c. de catre Procurorul General al Romaniei, Mircea Criste. Presedintele completului a fost Paul Florea, vicepresedintele CSJ, secondat de Gabriel Ionescu, presedintele Sectiei Penale, Silvia Caramihai, Margareta Ionescu, Voica Barbulescu, Stefan Mateescu, Rodica Moscu, Mihai Nicolae, Ana Savin si magistrat asistent Ana-Maria Dascalu.

Pronuntarea sentintei a fost consemnata in condica putin dupa orele 13.

"Admite recursul in anulare al Parchetului prin decizia 41 din dosarul 23/99, caseaza sentinta nr. 51/17 august 1978 a Tribunalului Suprem - Sectia Penala, in baza articolului 11, pct. 2, litera a raportat la articolul 10, litera a Cod Procedura Penala (fapta nu exista), ACHITA pe inculpat pentru infractiunile:

- tradare prin ajutarea unor puteri straine pentru desfasurarea unor activitati dusmanoase impotriva securitatii statului, prevazuta de articolul 155 Cod Penal

- tradare prin transmiterea secretelor de stat agentilor unor puteri straine prevazuta de articolul 157, alineat 1 Cod Penal.

In baza articolului 11, pct. 2, litera a, raportat la articolul 10, litera d, Cod Procedura penala (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii), ACHITA pe inculpat pentru infractiunile de:

- refuz de inapoiere in tara, prevazuta de art. 253 alineat 1 si 2 Cod Penal

- dezertare, prevazuta de art. 332, alineat 1 Cod Penal

Inlatura pedepsele complementare de confiscare totala a averii inculpatului si degradare militara prevazute de articolul 67 alineat 1 si 2 Cod Penal".

Avocatul din oficiu al generalului Pacepa a fost la inaltimea unui avocat ales

"Care secrete si care tradare?"

- a fost intrebarea-pilot a pledoariei maestrului Lucian Belcea

"Daca Pacepa a savarsit un act de tradare,l-a savarsit impotriva unui grup de potentati!"

* Americanii sunt dovediti si ei, in pledoarie,ca prieteni si nu ca dusmani ai Romaniei

"Vorba multa, saracia omului!", a conchis maestrul Lucian Belcea la avalansa de argumente a procurorului de sedinta, care nu a facut nimic mai mult decat sa citeze din motivarea recursului in anulare declarat la data de 7 mai a.c. de catre Procurorul General Mircea Criste in dosarul Pacepa. "Cauza se preteaza la discutii indelungate, cu argumente pro si contra (...) A fost o sentinta bizara si ciudata, solutionata in trei saptamani, fara probe". - Intervine presedintele completului, subliniind ca este vorba, de fapt, de doar zece zile - "Da, stiam, ca doar l-am citit si eu! (n.red. - este vorba despre dosar)". Aducand in discutie singura proba care infiera la acea vreme fuga generalului Pacepa, av. Belcea a semnalat doar acel articol, existent la dosar, care fusese publicat in data de 10 august 1978, in "Herald Tribune", in care se arata ca generalul solicitase azil in Statele Unite ale Americii.

Maestrul Belcea a subliniat apoi, citand din sentinta comunista de la data de 17 august 1978, ca nu a existat la dosar nici o proba cu privire la infractiunile de transmitere de secrete unor puteri straine si punerea lor la dispozitia unor agenti apartinand altui stat, dupa care a trecut la alt element diversionist din dosar. "Pe 12 august s-a indeplinit procedura de citare, facuta de un colonel magistrat transformat in agent procedural si care a lipit citatia, zicea el, pe o usa, intr-o casa. In realitate, in acea casa, sotia lui Pacepa era arestata, o pazea un ofiter-femeie, iar casa era pazita de soldati in uniforme si de civili mascati". Av. Belcea a facut referire, cu ironie, si la trimiterea in judecata a lui Pacepa in calitate de soldat, si la sentinta care l-a mai degradat o data!

"Nu fac pledoarie politica, nici nu ma intereseaza", a sustinut av. Belcea, replicand astfel foarte subtil celor ce l-au contestat mereu pe Pacepa si au urlat sus si tare ca dosarul Pacepa va fi unul "judecat odata si-odata, pe criterii politice".

Reamintind instantei de judecata ca in acea sala a Curtii Supreme de Justitie s-au judecat multe dosare in ultimii 30 de ani si ca orice problema are "un avers si un revers, trebuie sa existe, fata de cauza Pacepa, vizavi-ul si un dusman. Al tarii, al poporului!". Av. Belcea a continuat prin a da timpul inapoi, la perioada de inceput a dictaturii lui Ceausescu: "Pacepa a explicat de ce a facut acest pas. Nu de teama unei arestari, ci ca sa faca o demascare a politicii pe care o ducea conducerea de atunci". De asemenea, aparatorul din oficiu al generalului Pacepa a vorbit in fata completului despre idealul romanilor, identic cu al generalului, de a se descatusa de o conducere tiranica, despre oamenii care ascultau posturile de radio straine si despre speranta tuturor in politica Vestului, a Statelor Unite ale Americii, "care nu au fost niciodata dusmanii Romaniei".

"Care secrete si care tradare?"- este intrebarea cu tenta shakespeariana pe care maestrul Belcea a lansat-o ca pe o concluzie a tuturor argumentelor aduse in fata instantei. Dupa care, tot aparatorul a dat raspunsul: "Daca Pacepa a savarsit un act de tradare, l-a savarsit impotriva unui grup de potentati, si nu impotriva tarii si poporului roman!" In final, maestrul Belcea a conturat, in numele "condamnatului la moarte", "admiterea recursului in anulare, casarea sentintei si achitarea inculpatului", ceea ce, trei ore mai tarziu, s-a si petrecut.

Iliescu si Magureanu o tin pe-a lor

Presedintele PDSR, Ion Iliescu, a declarat ca Ion Mihai Pacepa a fost reabilitat doar politic si ca, de fapt, acesta a tradat in primul rand Romania si nu pe Nicolae Ceausescu. Ion Iliescu a afirmat ca Pacepa ramane, in continuare, un om care a lucrat pentru un serviciu secret pe care l-a tradat, iar pretentia sa ca a fost un disident care a luptat impotriva regimului comunist este "exagerare". Liderul PDSR a mai spus ca este normal ca lui Pacepa sa-i fie comutata pedeapsa cu moartea pe care i-a dat-o regimul comunist, dar el nu ramane decat un tradator,care nu se mai poate bucura de incredere din partea nimanui.

Reabilitarea lui Pacepa i-a intunecat mintile lui Virgil Magureanu

Virgil Magureanu a declarat, ca o reactie la reabilitarea generalului Ion Mihai Pacepa, ca instanta suprema a comis o "imensa eroare". Fostul director al SRI, intr-un acces de furie oarba, a sustinut ca "orice s-ar face, Pacepa nu poate fi reabilitat moral niciodata, fiindca a daunat foarte mult Romaniei". In plus, Virgil Magureanu si-a permis sa catalogheze decizia Curtii Supreme de Justitie ca pe o "greseala intr-un sir de erori de acest gen".

Deputatul PD George Serban, presedintele Comisiei de control SIE, a aratat ca reabilitarea lui Ion Mihai Pacepa este "binevenita". Deputatul Serban s-a declarat "surprins ca exista voci ce incearca sa transforme conceptul de tradare in raport cu regimul politic". "Era o chestiune de constiinta ca Pacepa sa fie absolvit de orice vina pe care i-a gasit-o instanta comunista", a concluzionat Serban.

Andrei Chiliman, vicepresedinte PNL

"Nu cred ca vreun cetatean al Romaniei trebuie sa judece o hotarare a vreunei institutii judecatoresti cu atat mai putin a Curtii Supreme de Justitie. Politicienii, daca fac asemenea declaratii nu respecta separatia puterilor in stat. Consider ca justitia este o putere independenta ca sa decida si nu trebuie ca actele ei sa fie analizate de catre altii".

Cristian Dumitrescu, vicepresedinte PD

"Banuiesc ca probele prezentate Curtii Supreme de Justitie au fost foarte multe pentru aceasta concluzie. Ei au avut mai multe informatii decat noi cand au luat aceasta hotarare". (Laura GAFENCU)

Paul GhiTiu, prim- vicepresedinte UFD

"Mi se pare un gest normal si, din pacate, singular, pentru ca in fapt e vorba de multe procese intentate de regimul comunist, de multi oameni care au suferit, inclusiv platind viata. Sper ca acest gest sa fie extins si in alte cazuri cat mai repede".

Ioan Ardelean, liderul grupului parlamentar PUNR din Senat

"Daca hotararea luata s-a bazat pe argumente corecte, atunci nu avem nimic impotriva. Cazul Pacepa a facut valva multa si va mai face si in continuare. Asteptam si declaratia lui".

Szabo Karoly, senator UDMR

"Era de mult cazul sa se ajunga aici. Comentez pozitiv aceasta decizie fara nici un fel de indoiala. Sper ca generalul Pacepa sa poata reveni in tara si sa-si faca publice opiniile, nu numai prin carti ca si pana acum".

Constantin Blejan, senator PNL

"Cred ca este o actiune care ar trebui salutata. Este adevarat, trebuie condamnati cei care se angajeaza in actiuni indreptate impotriva sigurantei statului, dar daca isi dau seama ca au facut rau si incearca sa indrepte acest lucru, e bine. Este un lucru bun reabilitarea generalului".

Ioan Moisin, senator PNTCD

"S-a facut un act de dreptate in masura in care practic prin toate actiunile lui a contribuit la zdruncinarea regimului comunist criminal, antinational care a lovit in poporul roman. Acest act de reabilitare trebuie sa fie asociat cu reabilitarea sutelor de mii de victime ale perioadei comuniste, iar la aceasta situatie nu se va putea ajunge decat prin deconspirarea dosarelor Securitatii".

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=26206&data=1999-06-08