< Imprimare >      ZIUA - EDITORIAL - marti, 18 august 2009

Editorialul ideal

Poate v-ati saturat de editorialele acide sau acuzatoare la adresa stapanirii, scrise de colegul Sorin Rosca Stanescu. Atunci, iata alt model, sigur pe placul oricarui trecator demnitar al zilei, evident antimogul si aratand cum ar trebui sa se scrie pentru ca nimeni sa nu mai aiba probleme, sa vina publicitate de la cine trebuie si breasla sa aiba cautare si sa dobandeasca pretuirea la inaltele porti din dealul Puterii Adevarate.

"Cu smerenie si plecat ma inchin mariei-tale si sarut stapaneasca pulpana vesmantului marii-tale rugand pre Dumnezeu cel atotputernic, indurator si bun, sa reverse a sa mila si al sau ajutor din cerescul sau lacas asupra marii-tale si sa supuie pe tot vrasmasul la picioarele marii-tale...Preinaltate doamne! Dumnezeu insusi te-a ales pe maria-ta si el insusi cu domnia tarii acestia te-a incununat. Si pana in ziua de astazi multe feluri de bunatati ai daruit maria-ta la toata suflarea din tara aceasta, si asa pe mine, plecatul slujbas al inaltimii-tale, m-ai incalzit incat nu mai poci sa-mi arat mai bine recunostinta de care sunt cuprins decat prin alcatuirea acestei istorii...Eu, numai faptele mariei-tale cele mai laudate si de toata suflarea tarei acesteia cinstite si iubite, numai pe acelea am pus gand sa le povestesc prin condeiul meu...pe timpul cand dumnezeiasca pronie din a sa mila nesfarsita s-a milostivit in acestiu ani de neliniste sa te tie stapanitor si parinte al ei. Caci maria-ta esti cu daruri vrednice impodobit si ai ingrijit de aceasta tara cu asa o adanca pricepere si inalta priveghere, cu atata blandete si rabdare pornita din sufleteasca dragoste ce ii porti, incat eu pot sa dau chezasie ca politia luminata si plina de bunatate a inaltimii-tale este in adevarata asemanare cu intelepciunea lui Democrite...

Aceste virtuti le ai pe toate maria-ta pe deplin, caci ele izvorasc din intelepciunea si multa bunatate a inaltimei-tale, si precum apa potoleste focul, tot asa iti poti potoli maria-ta, oricand voiesti, oricit de mare manie a sufletului, incat sa nu te vezi nevoit a o lasa sa izbucneasca de la sine...Nici nu insufli spaima supusilor mariei-tale ca alti stapanitori, caci prin dragoste ii apropii si le indupleci sufletele supusilor sa te domoleasca si sa-ti dea ascultare...Eu, inchinandu-ma ca cu o mica, plecata si nevrednica slujba, rog pre puternicul si milostivul Dumnezeu ca sa traiasca pre maria-ta in multe zeci de ani, de acum inainte, in luminatul scaunul marii-tale, sporindu-te intru aceste bune fapte si invrednicindu-te a face si altele multe si mai mari decat acestea, si pre mine, robul marii-tale, incat sa ma pazasca sfintia-sa cu viata supt umbra marii-tale, si sa ma invredniceasca ca si de acum inainte sa poci scrie despre stralucita politie si cele bune si dumnezeiesti fapte ale marii-tale pana intr-adanci batranetele marii-tale".

Asta scria si semna Logofatul Radu Greceanu, unul dintre cei mai importanti dintre cronicarii munteni, in Preadoslovia Vietii lui Constantin Brancoveanu la inceputul anilor 1700... Un model al genului si care poate fi reluat la adresa oricaruia dintre ai nostri luminati si mult prea-cuviosi conducatori. Mai ales in perioada electorala, o asemenea abordare ar fi extrem de bine primita, venind exact in sensul parerii exceptionale pe care fiecare dintre ei o are despre sine si rolul sau exceptional in istoria Romaniei, lichidand viguros dezastruoasa mostenire si promitand, ca un adevarat voievod, tepe pentru vinovatii tradatori de partid. Nu s-a schimbat nimic. Numai ca, in cazul nostru, nu e vorba de Brancoveanu. Poate insa ramane forma fara fond, structura perfecta a unei Laudatio care, repet, ne-ar scuti pe toti de fulgerele maniei Stapanului care ar ramane, dupa cum se cade, singurul mogul pe piata.

Cristian UNTEANU

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=257201&data=2009-08-18