< Imprimare >      ZIUA - OPINII - miercuri, 20 august 2008

Suspinele heterodocsilor

La Venetia, in spatele Palatului Dogilor, deasupra unui canaletto, se afla Puntea Suspinelor. Multi turisti - si mai ales turiste -, daca mai vin si de la Verona, unde exista casa si "balconul Julietei", se precipita spre acel podet pe care il asociaza aprioric tanguirilor iubirii. In realitate, Puntea Suspinelor este un echivalent lacustru al Salii pasilor pierduti din tribunale. O treceau, in drum spre puscarie, condamnatii.

Intr-un mod asemanator, heterodocsii lasa impresia cu pateticele si obsedantele lor mesaje "ecumenice" ca suspina dupa unitate crestina. In realitate, suspina dupa legitimitate. Miscarea ecumenica nu a pornit, in urma cu un secol, dinspre catolici sau ortodocsi, ci din lumea protestanta, rupta initial de Catolicism, care generase atatea secte - azi de ordinul sutelor. Dupa Schisma din 1054, Ortodoxia nu a cunoscut drama scindarii - disidentele sale fiind nesemnificative. Nu a cunoscut, implicit, fenomene ca razboaiele religioase care au ravasit Europa Occidentala in mileniul trecut sau ca Inchizitia. Ca sa nu mai pomenim de episoade precum devastarea si jefuirea Constantinopolului ortodox de catre "fratii" cruciati condusi de Balduin al Flandrei (Nu era firesc, pentru grecii din acele vremuri, sa spuna ca prefera turbanul turcesc palariei de cardinal?).

Refacerea unitATii crestine nu se poate infaptui oricum. Premisa ei este reintrarea in comuniune intre Rasaritul si Apusul despartite prin Schisma de la 1054. Noi, ortodocsii, nu am adaugat nimic dogmelor pe care le-am marturisit impreuna cu Apusul crestin vreme de un mileniu. Ii cerem pe buna dreptate renuntarea la adaosurile pseudo-dogmatice si la "inovatii". Tot asa cum pe buna dreptate le pretindem Bisericilor Vechi Orientale (monofizite) insusirea deplina a hotararilor Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon. Acestea nu sunt conditiile noastre, bieti oameni, ci exigentele Duhului Sfant. Ale Adevarului divin.

PAnA la refacerea unitatii crestine, atunci cand va hotari-o Dumnezeu, avem certitudinea Adevarului - fiindca nu am impietat asupra lui - si a mantuirii in Biserica Ortodoxa. Cand unitatea va fi restabilita, nu vom avea nimic de retractat, decartat sau de adaugat. De aceea nu suspinam si nu ne roade complexul legitimitatii. De aceea ne simtim in largul nostru ca ortodocsi. Noua nu ne ramane decat sa asteptam sa-i lumineze Dumnezeu pe ceilalti. Nu avem pentru ce sa ne tocmim.

Romei, InsA, ii vine greu sa regaseasca sobornicitatea. Ea vrea sa fie pentru celelalte Biserici ceea ce era Uniunea Sovietica pentru tarile intrate in sfera ei de influenta. De aceea, dialogul teologic este greu de purtat. Pentru ca Roma - vorba poetului - vrea egalitatea, dar nu pentru catei. Iata de ce orice erodare a constiintei dogmatice ortodoxe, cum au fost faptele recente ale celor doi ierarhi din Sinodul nostru, dau nadejdi desarte ori satisfactie heterodocsilor. Deunazi, uniatii - un Liechtenstein eclezial - ne-au reamintit ca sunt o confectie a Contrareformei si-a strategiei recuperatoare iezuite.

DacA heterodocSii isi alina astfel complexele de legitimitate, cei instrainati de Biserica, in asemenea ocazii isi exhiba ignoranta sau oportunismul vociferand despre "Europa", "mileniul III" si alte clisee de pliant ideologic, ca si cum Dumnezeu ar fi ramas de caruta si ar trebui sa se recicleze.

O nAdejde "sociologica" a heterodocsilor, veche de pe vremea lui Joseph de Maistre, si, paradoxal, inrudita cu teza marxista, este aceea ca Ortodoxia va cunoaste un declin accelerat odata cu disparitia taranilor si-a targovetilor - "masele ignorante". S-a vazut in ultimele doua-trei luni ca au sarit sa isi marturiseasca Biserica, avizat si argumentat, nenumarati credinciosi care coreleaza instinctul credintei si Cultura Duhului. Doua decenii de religie predata in scoli, ASCOR-ul, pelerinajele la manastiri, intalnirile publice cu duhovnicii si-au aratat roadele la ceas de criza. Presa bisericeasca scrisa de mireni si site-urile pravoslavnice ne-au revelat la randul lor o Biserica improspatata si primenita. Sa dam slava lui Dumnezeu pentru toate acestea!

Dan CIACHIR

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=241652&data=2008-08-20