< Imprimare >      ZIUA - ANALIZE SI COMENTARII - miercuri, 2 aprilie 2008

Esecul din Irak si lectia Vietnamului

Cu ocazia Summitului de la Bucuresti, liderilor politici le va fi pusa problema readaptarii strategiilor militare ale Aliantei in functie de noua situatie din zonele de conflict si a noilor tipuri de arme pentru sustinerea noilor misiuni de lupta.

Dupa caderea comunismului, gandirea neo-liberala dominanta in SUA si Europa occidentala sustinea principiul suprematiei rationamentului economic si decesul iremediabil al tuturor motivatiilor ideologice prin disparitia sistemului bipolar. Rationament fals. Realitatea arata ca toate conflictele se ideologizeaza din ce in ce mai puternic, cu dominanta de fanatism militant. Context in care neo-conservatorii americani au introdus conceptul de care vorbeste generalul Vincent Deportes in cartea sa "La guerre probable": demonizarea absoluta a celorlalti prin constructia unei imagini idealizate a sistemului democratic occidental, amenintat de aparitia cavalerilor Apocalipsei vorbind de preferinta limba araba si demonizati in extrem. Folosind, pentru credibilizare, orice mijloace, inclusiv cele dovedite acum ca imense minciuni si manipulari ordinare, cum erau rapoartele CIA sau MI6 citate cu patos de Bush si Blair pentru a justifica atacul impotriva Irakului. Si, in pandant, ca in Vietnam, fiind nevoiti sa creeze si sa sustina cu forta armelor o elita politica formata din "baietii buni", legitimati exclusiv de prezenta militara straina pe teritoriul lor. Reactia, exact ca in Vietnam (sau ca in Afganistan, acum sau sub ocupatia ruseasca), in momentul in care razboiul este din ce in ce mai departe de a fi castigat, este o ostilizare vizibila a populatiei care-si numara "victimele colaterale" si declansarea miscarilor de revolta armata coagulate acum intr-un dezastruos razboi civil de mare amploare.

Prima consecinta, poate cea mai vizibila, este decredibilizarea imaginii de supra-putere globala unica a SUA si, in corelar, nevoia de a avea un actor colectiv de securitate care sa dispuna de o alta strategie si alte mijloace militare, specifice a ceea ce Michel Goya denumea "razboaiele totale localizate". Poate fi NATO? In acest moment, foarte greu de raspuns, fie si numai pentru ca singura miscare propusa este similara ideii catastrofale a lui Bush: trimiterea a din ce in ce mai multe trupe. Experienta irakiana si afgana au aratat ca armamentele sofisticate de care dispun trupele din teatrele de lupta au o eficacitate limitata. In masura in care ele sunt contracarate de tacticile proprii unui razboi de gherila, fie urbana si cvasi-incontrolabila, fie diseminata dupa tehnica afgana, pe suprafete muntoase greu accesibile pentru un atac clasic de infanterie.

Am auzit din ce in ce mai multe voci care solicita planificatorilor militari o reevaluare, in termenii secolului XXI, a doctrinei Colonial Air Control pusa la punct in anii 1920 de Royal Air Force pentru a putea asigura controlul unor vaste teritorii din Orientul Mijlociu si Africa de Est. Ideea este de a se renunta la sustinerea trupelor efectuata cu avioane de lupta, mult prea rapide pentru a asigura "precizia chirurgicala" prin evitarea la timp a lansarii de bombe asupra unor tinte civile. Se intentioneaza dotarea fortelor aeriene aliate cu avioane cu elice, mai lente dar posibil de folosit pentru atacuri in zone urbane sau asupra unor mici aglomerari montane. A revenit amintirea din Vietnam, esecul rusinos al covoarelor de bombe folosite de generalul Westmoreland, fascinat de puterea de destructie a bombardierelor B-52. Numai ca ele erau ghidate, la sol, de semnalele date de captatorii denumiti "people sniffers" care detectau amoniacul prezent in urina umana. Iar americanii au avut surpriza sa vada ca aruncau zile intregi covoare de bombe pe baza semnalului foarte puternic provenind din galetile cu urina amplasate de trupele Vietcong. De cealalta parte, semnalele sunt ca se pregateste o regrupare majora a fortelor insurectionale pentru un razboi civil indreptat impotriva "fortelor de ocupatie". Tragedia de-abia acum se aseaza solid intr-un teren de nisipuri miscatoare.

Cristian UNTEANU

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=235450&data=2008-04-02