Politia Romana a anuntat ieri ca in operatiunea internationala impotriva unei grupari de romani care se ocupa cu falsificarea si utilizarea frauduloasa a cardurilor de credit au fost retinuti 99 de romani. Conform Madridului, Politia si garda civila spaniola au efectuat o serie de operatiuni impotriva unor grupari de infractori romani care operau in Spania, arestand in total 443 de persoane. Se pare ca celelalte sute de romani despre care autoritatile spaniole spun ca au fost arestati au legatura cu alte cazuri decat cel privind falsificarea de carduri.
"Este posibil ca autoritatile spaniole sa fi facut un bilant al romanilor retinuti in Spania anul trecut. Strict pe operatiunea de falsificare de carduri au fost retinuti 99 de conationali", a declarat Sarmizia Fetcu, purtatorul de cuvant al Politiei Romane. "Aceasta operatiune care a demarat in septembrie a permis desfiintarea unei mari parti a organizatiilor de infractori de origine romana instalate in Spania", se arata intr-un comunicat al autoritatilor spaniole. Dintre cele 443 de persoane arestate cele mai multe sunt de origine romana, au precizat autoritatile spaniole, citate de Mediafax. In timpul celei mai recente dintre aceste operatiuni, politia a anihilat o retea specializata in falsificarea de carti de credit si fraude la bancomate, care activa in Spania si in alte tari europene. Ultima operatiune, efectuata saptamana trecuta in cooperare cu fortele de ordine din mai multe tari, a permis arestarea a 125 de persoane, dintre care 99 in Spania si alte 26 in Olanda, Marea Britanie, Cehia, Belgia, Austria si Turcia.
Mafia cu baza la Valencia
Potrivit presei spaniole, actiunea a debutat dupa o investigatie a Comisariatului general al politiei judiciare. Cu toate ca nu s-a facut inca o estimare a prejudiciului, potrivit unor surse judiciare, acesta ar fi de cateva milioane de euro. Politistii spanioli au descoperit, in urma unei investigatii, ca o puternica mafie romaneasca avand baza in Valencia actiona nu doar intr-o mare parte a Spaniei, dar si in alte cinci tari europene, si a decis sa trimita rezultatele obtinute Centrului de informatii impotriva crimei organizate. Anchetatorii au stabilit ca liderul gruparii este Adrian Florin D., de 31 de ani, care a fost arestat in timpul operatiunii. Dupa ce mai multi membri ai organizatiei si oamenii lor de contact au fost urmariti, s-au descoperit ramificatii ale retelei intr-o mare parte a Europei. De acest caz se ocupa judecatorul Fernando Grande Marlaska, care a cerut ca arestarile sa fie efectuate in asa fel incat membrii retelei sa nu comunice intre ei.
Falsuri made in Romania
Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane, cea mai mare parte dintre persoanele retinute, 99, sunt cetateni romani.
"In cadrul actiunii au fost arestate 124 de persoane si, din pacate, cei mai multi sunt romani, mai precis 99 din cei 124 sunt romani", a precizat chestorul Gheorghe Popa, seful Politiei Romane, adaugand ca intre romanii arestati sunt si sase femei. Operatiunea a fost declansata de catre autoritatile spaniole, atat in Peninsula Iberica, cat si in Olanda, Irlanda de Nord, Belgia, Cehia, Austria si Turcia. In urma investigatiilor efectuate a rezultat ca o parte a membrilor acestei grupari actionau in Romania, unde confectionau o parte din mijloacele de falsificare a cardurilor bancare. De asemenea, suspectii transmiteau numerotatii false de carduri bancare in Spania, prin intermediul unor mesaje SMSuri. Ca mod de operare, pe teritoriul Spaniei, o alta parte a gruparii realiza falsificarea cartilor de credit, folosind o tehnologie avansata, iar cu aceste carduri false realizau extrageri ilegale de sume de bani din bancomate si efectuau cumparaturi din anumite magazine, unde erau angajati complicii lor - cetateni spanioli. La Valencia au fost retinuti 23 de cetateni romani, din care noua comisesera infractiuni pe teritoriul Spaniei. De asemenea, au mai fost retinuti doi spanioli, un rus, un cetatean francez si un altul maghiar. Politistii au confiscat peste 300 de carduri falsificate, precum si tehnica de varf destinata contrafacerii. In urma perchezitiilor domiciliare au fost ridicate dispozitive electronice performante destinate contrafacerii cartilor de credit, constand in sisteme informatice, aparatura pentru copierea/inscriptionarea benzii magnetice a cardurilor bancare (MSR 206 si POS-uri modificate), imprimante termice destinate personalizarii cartilor de credit contrafacute. Totodata, au mai fost confiscate documente de identitate falsificate, dispozitive artizanale destinate compromiterii de bancomate, dispozitive artizanale si instrumente destinate confectionarii aparaturii folosite la operatiuni de skimming, mai multe zeci de telefoane mobile si cartele SIM folosite de membrii gruparii pentru comunicatii, mai multe pistoale cu aer comprimat si arme albe si doua pachete continand un kilogram de pulbere de culoare alba, cel mai probabil droguri. Virgil Spiridon, seful Serviciului de Combatere a Infractiunilor Informatice a explicat ca informatiile despre carduri de la POS-uri erau obtinute cu complicitatea unora dintre angajatii magazinelor sau prin instalarea dispozitivelor in timpul unor spargeri menite sa disimuleze plasarea dispozitivelor informatice. Chestorul Gheorghe Popa, seful Politiei Romane a admis ca in Romania sunt mai multe persoane aflate in atentia Politiei care aveau legaturi cu reteaua din Spania, precizand ca romanii arestati provin in special din zona Ardealului.
Conexiunea "Pipas" - "Tanase"
Potrivit unor surse judiciare, actiunea, denumita "Pipas", ar putea avea legatura cu anumiti membri ai clanului "Tanase", grupare care a fost in vizorul autoritatilor spaniole in 2006, in celebra Operatiune "Braila", atunci cand 283 de romani care se ocupau cu traficul de persoane si de minori, clonarea de instrumente de plata electronice, trafic de stupefiante, falsificarea de documente, jafuri cu violenta au fost arestati in Spania. Exista informatii potrivit carora anumiti membri ai acestei grupari, care nu au fost capturati atunci, se specializasera in fraudele cu carti de credit. Ancheta este inca la inceput, insa exista anumite informatii potrivit carora mai multe dintre persoanele retinute ar avea legatura cu Ioan Clamparu, zis "Cap de Porc", unul dintre cei mai cautati infractori romani. Autoritatile romane si spaniole au depistat in 2006, in cadrul Operatiunii "Braila", aproape trei sute de persoane care faceau parte din "Clanul Tanase", care se ocupau cu traficul de persoane si de minori, clonarea de instrumente de plata electronice, trafic de stupefiante, falsificarea de documente, jafuri cu violenta. n
Trafic de carne vie
Membrii gruparii se ocupau, in principal, de racolarea pe teritoriul Romaniei a mai multor tinere, aducerea lor in Spania si exploatarea sexuala a acestora, precum si cu contrafacerea si utilizarea frauduloasa a cartilor de credit. Totodata, gruparea era implicata si in traficul de droguri de mare risc, si in comiterea de infractiuni cu violenta, prin folosirea de arme de foc pentru intimidarea victimelor. Anchetatorii au facut atunci 51 de perchezitii domiciliare, fiind descoperite si ridicate mijloace de falsificare de carti de credit, 900 de carti de credit falsificate, documente de identitate contrafacute, autoturisme de lux, bijuterii din aur, placute de inmatriculare auto false, droguri, instrumente utilizate la comiterea de spargeri, arme albe, bunuri provenite din savarsirea de infractiuni. n
Clamparu in libertate
"Cap de Porc" este "unul din principalii traficanti de fiinte umane din lume", asa cum il numea Garda Civila spaniola. Exista informatii potrivit carora in ultimul timp Clamparu si-a diversificat "afacerile", pe langa traficul de carne vie ocupandu-se si cu cel de arme si ca unii dintre cei retinuti in Operatiunea "Pipas" ar fi apropiati de-ai acestuia. Luna trecuta, procurorii Parchetului General au descoperit la membrii unei grupari interlope din Romania arme achizitionate de la o filiera din Spania si Italia coordonata de acesta. Politistii au declarat ca acesta ar fi parasit Spania si ca se ascunde "mai aproape de Romania". Insa grupari coordonate de acesta activeaza pe teritoriul Peninsulei Iberice.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=233239&data=2008-02-15