Asupra revolutiei planeaza in prezent o serie de suspiciuni. Unele indreptatite, altele mai putin. La fel de multe semne de intrebare ridica si moartea fostului cuplu de dictatori Nicolae si Elena Ceausescu. La 25 decembrie 1989, sotii Ceausescu au fost impuscati. Oficial, trupurile lor au fost inmormantate la cimitirul Ghencea Civil, in morminte separate. La 17 ani de la acest eveniment, planeaza insa o serioasa suspiciune asupra locului in care se afla trupurile acestora. Tot mai multe voci sustin ca Elena si Nicolae Ceausescu nu au fost ingropati la Cimitirul Ghencea Civil. Si ca mormintele celor doi sunt de fapt goale. Interesant este insa ca aceasta suspiciune e alimentata chiar de cateva dintre institutiile statului. Administratia Cimitirelor, Ministerul Apararii Nationale si diverse instante de judecata au respins cererea rudelor fostului cuplu de dictatori care solicitau deshumarea Elenei si a lui Nicolae Ceausescu si ingroparea celor doi impreuna. Zoia Ceausescu, fiica fostilor dictatori, recent decedata, a murit fara a afla cu certitudine locul in care sunt ingropati parintii sai. Decizia de deshumare a sotilor Elena si Nicolae Ceausescu este una cat se poate de normala in conditiile in care acesta pare a fi singurul mod de a rezolva acest caz.

In prezent, exista persoane care cunosc cu exactitate ce s-a intamplat in ultimele zile ale anului 1989. Una dintre acestea este Gelu Voican Voiculescu. Fostul vicepremier din primul guvern Roman a acceptat sa stea de vorba cu reporterii ZIUA in legatura cu acest subiect. Voican Voiculescu nu este insa singurul care cunoaste amanunte importante despre Revolutia din 1989 si despre moartea sotilor Ceausescu. Sunt si alte persoane care detin amanunte despre ceea ce s-a intamplat in ultimele zile ale anului 1989. De aceea, toti cei care doresc sa ofere detalii despre revolutia din decembrie 1989 si despre moartea sotilor Ceausescu sunt rugati sa ne contacteze la adresa de e-mail ziua@ziua.ro sau la telefonul 315.91.11 interior: 133, 134, 177, 178.

Prezentam in continuare un amplu interviu cu Gelu Voican Voiculescu, una dintre persoanele implicate direct in executia sotilor Ceausescu. Voican Voiculescu povesteste cum a fost ingropat fostul cuplu dictatorial si ce s-a intamplat in zilele ce au urmat executiei sotilor Ceausescu. De asemenea, fostul vicepremier din primul guvern Roman vorbeste despre intalnirea sa cu Zoia Ceausescu si despre ipotetica deshumare a sotilor Ceausescu. (George TARATA)

"Probabil ca s-au conservat destul de bine"

Nicolae si Elena Ceausescu au fost impuscati pe 25 decembrie. Ce s-a intamplat dupa?

In momentul in care noi am inceput sa ne instalam, nimeni nu si-a mai pus problema lor. Aproape ca uitasem, cumva. Si pe 29 decembrie 1989, pe seara, mi-am adus aminte si spun: ce facem cu aia? Sunt la Spitalul Militar Central, trebuie sa facem ceva! Si cu neplacere, cu aceeasi neplacere pe care am avut-o si cand am fost trimis la Targoviste - a cazut cerul pe mine, pentru ca una e sa vorbesti abstract despre moartea cuiva si alta e sa ti se spuna du-te si asista si ocupa-te de asta, am fost desemnat sa ma ocup si de inmormantarea sotilor Ceausescu! Deci, pe 29 decembrie 1989, aceeasi chestie, Petre Roman imi spune: Gelu, du-te si ocupa-te de chestia asta! Nu mi-a cazut deloc bine! Am luat legatura cu generalul Stanculescu, proaspat ministru la Economia Nationala. Evident, el nu era trecut in rezerva, era tot general, dar in confuzia aia, asa, mergea.

"Ne grabeam, ca venea Anul Nou"

Ce ati facut apoi?

M-am dus acolo dimineata, pe 30 decembrie, la Stanculescu, la minister, pe Calea Victoriei. I-am spus ce trebuie sa facem. Piata Amzei fiind aproape, ei stand in Sectorul 1, l-am chemat pe Adrian Toma, ofiterul starii civile de la Sectorul 1, un jurist eminent. A venit si ne-a spus: domnilor, imi pare rau, lucrurile nu se pot face asa. Noi i-am spus ca trebuie sa-i ingropam. Pai, pentru asta va trebuie certificat medical constatator al mortii, pentru ca e moarte violenta. Si nu era timp pentru asa ceva, ce era sa facem, sa luam pe unii de la IML, sa-i ducem la prosectura Spitalului Militar Central, sa-i vada, sa-i studieze?! Mi se pare ca a venit profesorul Belis, la solicitarea lui Stanculescu, nici nu mai tin bine minte, s-au dat niste numere fictive, ca nu cumva sa se afle, ca sa fie formalitatea facuta. Si pe baza acelui certificat constatator al mortii trebuia facuta o declaratie de catre cineva, cineva care declara decesul la starea civila, si am facut-o eu, in calitate de vice prim-ministru, eu i-am declarat morti. Si aici au fost probleme: am constatat ca ei nu aveau buletine de identitate din 1972, nu aveau acte, nu stiam cand sunt nascuti, nu stiam numarul strazii unde locuiau. Am trecut datele stiind doar ca ea era mai batrana cu un an decat el. Domnule, ce mai, ne grabeam ca venea Anul Nou! Se face certificatul de deces, care era obligatoriu. A venit Adrian Toma cu registrele acolo si ne-a spus: daca vreti sa asigurati secretul, eu nu pot s-o fac decat anuland toate numerele goale din registrul asta si asa s-a facut, pentru ca apoi registrele astea au ramas la Armata si foarte greu si le-a recuperat! Certificatele de deces se fac dublu exemplar pentru ca, in caz ca unul se distruge, sa ramana inca un exemplar la starea civila! Dupa care tot Adrian Toma ne spune: domnilor, nu e suficient ca aveti certificat de deces, trebuie adeverinta de inhumare, data de consiliul popular! Adrian Toma ne mai spune ca inarmati cu acele hartii, putem intra intr-un cimitir. Discutii si aici. Conducerea cimitirului Ghencea Militar a spus ca nu vrea sa pangareasca pamantul ingropandu-i acolo si alte prostii de-astea.

In cele din urma i-ati ingropat...

Pana la urma, Stanculescu a acceptat sa mergem in Ghencea Civil. S-au cautat rapid doua locuri goale, practic in alee, dar nu unul langa altul, ca nu s-a putut, nu era loc! Nu erau parcele existente, nu erau pe locuri. De cu ziua, cei de la Armata, de la constructii, s-au dus si au sapat gropile, cimentate apoi. Ostasii au fost trimisi tot de Stanculescu, eu habar nu aveam. Au cimentat gropile creand practic niste cavitati din beton. In asa fel incat pe la ora 16 ne-am deplasat la SMC, avand toate actele astea facute, unde are loc toata scena aceea filmata cu punerea lor in cosciuge. Eu am tinut sa le puna niste cearsafuri albe, nu sa fie pusi direct in paie, asa, pentru ca totusi erau oameni. S-au pus capacele, am facut un semn pe al lui, ca sa le deosebesc, pe al ei evident ca nu a mai fost nevoie si, cand am ajuns la cimitir deja era pe inserate, se vede in film, si fulguia putin. Cativa militari au asigurat paza, ca se mai tragea, totusi, razlet. De la Spitalul Militar Central la cimitir i-am dus in niste furgonete TV ale Armatei. Desigur, la intrare in cimitir au fost lasate adeverintele acelea de inhumare, in care erau numele lor, in original. Groparii n-au stiut pe cine ingroapa, au crezut ca sunt niste victime, ca multi au fost inmormantati asa. Au vazut ca sunt niste civili si mai multi militari. Au venit si ei au bagat sicriele in mormant, cu chingi, apoi erau dalele de beton aduse acolo, pregatite, au pus dalele pe buza gropii, si cu cancioace cu ciment, iarasi pregatit, au pus intre rosturi si au zidit dalele. Astfel incat ei au fost pusi intr-un paralelipiped perfect etansat. Cand vor fi dezgropati, asta se va gasi: un sicriu de lemn, care nu cred ca s-a alterat, iar cadavrele, cu atata formol in ele, probabil ca se vor fi conservat destul de bine. Oricum, vor fi suficiente ramasite pentru a face investigatii AND, toate verificarile, tot ce se vrea. n

"O sa radeti, poate, dar le-am facut un parastas"

De ce era toata obsesia asta a secretizarii?

Pentru ca starea de spirit care era in momentul ala, daca s-ar fi stiut ceva, multimea ar fi navalit si ar fi dezgropat cadavrele astea cu mainile goale, pana la urma, si le-ar fi rupt in bucati! Eu va garantez ca daca multimea ar fi avut cadavrele Ceausestilor atunci, pur si simplu le-ar fi sfasiat pana nu mai ramanea nimic din ele! Si doream sa evitam o asemenea barbarie, deoarece cu ramasitele lor nu aveam nimic, ei se dusesera! De-asta eu chiar am vrut sa aiba si serviciu religios, dar nu s-a facut tot din cauza pastrarii secretului, s-a spus lasa-i ca tot au fost atei! O sa radeti, poate, dar le-am facut un parastas, in 1990, de ziua Eroilor, de Inaltare, si l-am filmat, in biserica, unde sunt gramezi de colive, si la un moment dat se aude "robii lui Dumnezeu Nicolae si Elena, morti neimpartasiti". Mi-am facut datoria, asa, personala. Nu vreau sa interpretati ca-i consider eroi, dar nici nu sunt pentru o diabolizare excesiva. Ceausescu apartine istoriei nationale, indiferent ca vrem sau nu. Istoria il va aseza la locul lui, cu faptele aberante, monstruoase, dar si cu meritele politice pentru ca, totusi, s-a mentinut la putere 25 de ani. Ca toti marii tirani, au fost greu suportati de popor, dar intr-o perspectiva istorica rolul lor apare altfel."

Cand s-a aflat despre ingroparea Ceausestilor?

Pe 22 aprilie 1990, intr-o duminica, s-a dat la TVR 1, tot filmul procesului, cu cateva scene scoase: pauza de deliberare, inainte de sentinta, in care Mugurel Florescu vorbeste cu ei, considerata de Razvan Theodorescu ca nesemnificativa, si scena legarii mainilor, despre care cei din televiziune credeau ca va starni mila, ceea ce eu nu credeam, deoarece atunci inca populatia ii ura de moarte. Si s-a dat si inmormantarea. Si de la inmormantare s-au scos anumite elemente, pentru ca sa nu se recunoasca mormintele dupa cavourile din jur, deci s-a cautat sa se restranga cadrele. Dar groparii nu puteau fi scosi si atunci, cum toata lumea s-a uitat la televizor, groparii s-au recunoscut si si-au zis: bai, pai noi atunci i-am ingropat pe Ceausesti! Si asa a inceput sa se afle. Plus ca mai erau si adeverintele de inhumare, pe care nu eu le-am dat la administratia cimitirului, nu mai stiu cine le-a dat! Dar fara alea nu se putea intra in cimitir, chiar daca era revolutie. Eu nu m-am dat jos din masina! Au fost vreo trei masini, una era cu sicriele, ca le-am pus unul peste altul, si doua cu noi. Am intrat, am stationat putin la intrare, s-a dus cineva cu adeverintele, si dupa timpul cuvenit au deschis portile si am mers pana la alei. S-au dat cele doua adeverinte si probabil ca s-a facut recomandarea sa se pastreze secretul. In orice caz, groparii, care au aparut mai tarziu si care erau prin cimitir, nu au stiut in momentul ala pe cine ingroapa. Poate ca au aflat ulterior, nu la mult timp. Dar impresia mea este ca din 22 aprilie s-a aflat unde sunt. Pentru ca imediat, de atunci a inceput pelerinajul la gropile alea. Au aparut reportaje, inclusiv de la posturi de televiziune din strainatate. Bineinteles ca noi, si eu, l-am luat pe nu stiu, nu cunosc, in brate, am negat intotdeauna, nu stiu despre ce vorbiti, n-am fost acolo! Pe urma a inceput fenomenul ala de idolatrie! Dar la inceput a fost doar o simpla curiozitate. Eu am fost de vreo trei ori, dar la ore din astea cand nu era mai nimeni. Si pe urma mi-am dat seama ca daca ma duc acum, aia sunt in stare sa ma linseze, nostalgicii. n

Voican Voiculescu: "Drept ar fi sa-i deshumeze"

Cand ati intalnit-o prima data pe Zoia Ceausescu?

In aprilie 1991, dupa moartea generalului Emil Macri, Nadia Barbulescu mi-a spus ca Zoia nu are nici un fel de act. Si atunci m-am dus la ei acasa, undeva pe Aviator Beller, la Nadia Barbulescu, verisoara lui Zoia, a lui Nicu si a lui Valentin si la sotul ei. Era si Zoia acolo si am avut o discutie cu ea, o discutie care a debutat foarte dramatic, in sensul ca era rosie si tremura toata. Nu m-a acuzat de nimic, dar se vedea clar ca nu se simte bine. I-am spus, da, eu sunt autorul moral al mortii parintilor vostri! Era si sotul ei cu ea, profesorul Mircea Oprean. Si am vorbit destul de mult si le-am lasat niste copii xerox dupa certificate, pentru ca originalele erau la Armata. Si toate aceste originale s-au pierdut, cum v-am spus! Ea mi s-a plans atunci si de Petre Roman, ca face, ca drege, dar si de faptul ca i s-au prapadit cainii, in sfarsit, de cam tot prin ceea ce trecuse. Si mie mi s-a parut stupida, aberanta, arestarea lor, si a lui Valentin, si chiar si a lui Nicusor. Dar intr-o revolutie, din pacate, se fac derapaje, se fac excese! Si i-am spus, i-am garantat ca parintii ei sunt acolo! I-am dat si actele... In plus, ea mi s-a plans ca nu mai avea nici un act, practic nu mai avea identitate! Pentru mine a fost o experienta interesanta si la limita, daca vreti.

A crezut ceva din ceea ce i-ati spus?

I-am dat Zoiei toate explicatiile de rigoare, foarte concrete. Si la plecare mi-a spus: nu cred o iota din tot ce mi-ati spus! Ati fost trimis de Iliescu, vreti sa luati totul asupra dumneavoastra ca sa-l absolviti pe Iliescu. I-am spus ca este intr-o eroare: Iliescu s-a opus cel mai mult acestei masuri extreme, a executiei lor, si numai prin varianta de compromis a procesului, care a fost total neinspirata, a acceptat, abia in 24 decembrie 1989, cand a vazut ca se moare pe strazi din cauza lor. Fapt este ca moartea cuplului Ceausescu a potolit mult focul. Ea n-a crezut si i-am spus, dom'le, omul asta, Ion Iliescu, a rezistat cel mai mult si el ar fi vrut un proces gen cum a fost asta al lui Sadam, deci nu Iliescu a insistat pentru executia lor. Nu stiu de ce nu a crezut nimic din tot ce i-am spus, asa i s-a parut ei. Franchetea cu care eu recunosteam si incercam sa-i spun ca lucrurile sunt mult mai simple, ca asa a fost cum spuneam eu, ca am fost unul dintre cei care au pledat pentru necesitatea suprimarii lor, nu a convins-o. Pentru ca asta e logica unei revolutii: faci o revolutie ca sa-i omori pe cei pe care vrei sa-i rastorni, mai ales in cazul unor dictatori care n-or sa-ti cedeze puterea de bunavoie. Si daca nu-i omoram noi, ne omorau ei pe noi! Eu i-am dat Zoiei toate asigurarile dar nu cred ca m-a crezut, nici macar in sinea ei! Avea si un psihic labil, incarcata de atatea apasari, de atatea zvonuri, e o neincredere care se insinueaza si raman totusi dubiile astea. Mie mi se pare insa ca drept ar fi ca, macar cat e in viata Valentin, sa i se dea posibilitatea sa-i deshumeze, sunt mortii lui, pana la urma.

Era necesara executia sotilor Ceausescu?

Impresia mea, si v-o spun fara cinism, este ca orice proces ar fi fost, de orice tip, ar fi avut acelasi rezultat. Orice proces politic nu poate fi pur juridic, din punct de vedere juridic nu poate fi impecabil, este o chestie dureroasa si veche de cand lumea: invingatorii au intotdeauna dreptate si vai de cei invinsi. Si ce se obtinea daca nu-l executam?! Traia decrepitudinea unei batraneti de diabetic, tarat prin celule, cu toata mizeria asta umana care l-ar fi lipsit de o moarte demna. Asa, a avut parte de solemnitatea unei executii, cat de cat. Astea nu sunt argumente cand e vorba de moarte, dar vedeti, totusi i s-a oferit o moarte pe masura staturii lui! Decat un proces din asta lent, de descompunere prin imbatranire si boala, cum a avut parte Honeker, bolnav si haituit, mai bine o executie. n

"Unu la mie exista si posibilitatea sa nu se gaseasca nimic"

Credeti ca are cineva interesul ca fostii dictatori sa nu fie deshumati?

Nu exista nici un interes real din partea vreunei institutii sau a vreunei persoane ca Ceausestii sa nu fie deshumati. Vedeti, este vorba de fuga de raspundere, de responsabilitate si de rigiditatea formala, pentru ca Valentin Ceausescu vine si spune: eu vreau sa-mi iau un mort. De unde vrei sa-l iei? De aici! Pai, de unde stii ca e aici, ca eu nu stiu ca aici e tatal tau? Si de aici incepe toata nebunia! Si Valentin zice: dezgroapa. Si functionarul zice: pai, daca dezgrop pe altcineva? Pai, si ce, se supara cineva daca dezgroapa pe altcineva? Inca o data, chestiunea este simpla. Dupa opinia mea, totusi, Armata, in primul rand, n-are nici o treaba cu chestia asta. In discutie este Cimitirul Ghencea Civil, care apartine de Administratia Cimitirelor.

Deci sunteti de acord cu deshumarea?

Nu costa nimic ca in fata autoritatilor, nu stiu care - medic legist, procuror militar, ce trebuie sa fie acolo -, sa se procedeze la o deshumare. Daca sunt ei, familia si-i ia si gata! Mai este acea infima posibilitate ca mormantul sa fie gol. Si atunci e o nenorocire, pentru ca atunci incep fantasmele, imaginatia, e cutia Pandorei, ce mai. In orice caz, daca se face chestia asta, trebuie facuta fara public, dar cu foarte multi ziaristi, cu filmari, cu tot ce trebuie ca sa nu existe nici un fel de dubii.

A fost furat Ceausescu?

Acum, nu exclud ca in 17 ani, cineva sa-i fi scos de acolo. Dar ma intreb cine, pentru ca nu e foarte simplu, si mai ales de ce? Ce sa faca cu ei?! Eu nu cred ca in cimitirul ala se putea petrece asa ceva. Dar exclus nu este! Deci, unu la mie exista si posibilitatea sa nu se gaseasca nimic. Dar nu i-am dus eu in pivnita la mine. Sunt convins ca n-o sa se intample asa si ca ramasitele sunt acolo. Daca totusi s-ar intampla asa ceva, lucrurile ar lua o turnura foarte proasta, s-ar spune ca n-au fost executati si totul ar fi o dementa.

Ignoranta si comoditate

De ce credeti ca refuza autoritatile deshumarea Ceausestilor?

Nu stiu de ce, nu cunosc de ce, nu stiu care sunt motivele pentru care nu se aproba deshumarea lui Nicolae si a Elenei Ceausescu. Dar presupun ca nici macar nu exista motive. Suntem in situatia asta fara existenta unor motive. Este o ipoteza a mea, ca cei de la Aparare, nu stiu, sau de la Justitie, care se opun, nu o fac pentru ca au ei niste considerente, niste motive, ci pur si simplu din ignoranta si din comoditate. Cum vi se pare admisibil ca dosarul acela mic, de cateva file, al procesului lor, sa dispara?! Si de unde, de la Tribunalul Militar!!! Toate astea se intampla pentru ca la noi birocratia functioneaza gresit. Imi imaginez ca cel mai comod pentru ei este sa se situeze pe o pozitie din asta rigida: nu avem nici un document, deci mormantul nu exista! Nu permitem o deshumare, pentru ca, vedeti, mormantul ala exista ca realitate, dar din moment ce nu exista nici o hartie care sa demonstreze ca mormantul ala e legat de persoana lui Ceausescu, atunci nu exista. Administratia cimitirelor spune la fel, n-a intrat nimeni cu cadavrul lui Ceausescu si tot asa. E un cadavru fara identitate, ca si un om fara identitate. Nu cunosc care ar fi riscul ca institutiile obisnuite sa permita o deshumare. Pentru ca iarasi, vorbind logic si crestineste, nu stiu cu ce documente, dar orice mort poate fi dezgropat la sapte ani de la deces, se spala oasele la sapte ani, chiar fara sa inmormantezi pe altcineva, este ritualul acesta crestinesc. Normal, daca familia ar putea dovedi ca cei doi Ceausescu sunt acolo, ar putea sa faca ritualul acesta singuri sau sa obtina autorizatia de stramutare, daca vor sa-i duca in alta parte. Probabil ca toata asa-zisa dificultate consta in faptul ca mormintele acelea nu sunt inregistrate ca fiind ale lor, nu sunt inregistrate in nici un fel. (Interviu realizat de Marian GHITEANU)

Blocaj in instanta

Judecatorul din procesul privind deshumarea sotilor Ceausescu s-a opus, ieri, audierii unor importanti martori, care ar putea oferi informatii esentiale in acest dosar. Judecatorul a motivat ca audierea lor este inutila, singura proba relevanta ramanand expertiza medico-legala a ramasitelor celor doi. Printre martorii ceruti de avocatul lui Valentin Ceausescu se numara Gelu Voican Voiculescu, Victor Athanasie Stanculescu, Dan Voinea, Mugurel Florescu si Vladimir Belis. In opinia avocatului Voicilas, Gelu Voican Voiculescu ar fi cel mai in masura sa ofere informatii despre locul de veci al celor doi soti. Aparatorul a spus ca, potrivit unui inscris din dosar, fostul sef al laboratorului si al camerei frigorifice unde au fost depuse cadavrele sotilor Ceausescu, a declarat ca, Gelu Voican Voiculescu, insotit de militari, s-a deplasat la spital, de unde a ridicat trupurile neinsufletite ale celor doi, le-a bagat intr-un camion si dus a fost. Este pentru a doua oara cand audierea martorilor propusi de avocatul lui Valentin Ceausescu este respinsa. Tot la termenul de ieri, instanta a trimis o noua adresa catre Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane Bucuresti (ACCU), cerand sa i se indice exact locurile de veci ale sotilor Ceausescu in planul cimitirului Ghencea. Avocatul lui Valentin Ceausescu nu a fost insa de acord cu aceasta masura, considerand ca se tergiverseaza finalizarea procesului, intrucat ACCU a comunicat deja instantei ca Elena si Nicolae Ceausescu sunt inmormantati "teoretic" in acest cimitir, pentru ca nu este in posesia nici unui document care sa ateste inhumarea. Mai mult, ACCU nu poate elibera nici autorizatie pentru dezgroparea sotilor Ceausescu pana la pronuntarea instantei. (Andrei GHICIUSCA)

Identificarea ar fi extrem de simpla

Profesorul universitar dr. Vladimir Belis, fost director al Institutului National de Medicina Legala "Prof. Mina Minovici", sustine ca daca instanta ar aproba deshumarea Elenei si a lui Nicolae Ceausescu, identificarea ramasitelor pamantesti, precum si atestarea ca ele apartin celor doi ar fi foarte simpla. "In primul rand s-ar face o comparatie a obiectelor care s-ar mai gasi - ramasite de haine, de incaltaminte sau eventuale bijuterii -, cu cele cu care se stie ca au fost inhumati. In al doilea rand, compararea dintilor cadavrelor, care nu putrezesc, cu fisele dentare ale celor doi. Iar aici este incontestabil faptul ca cei doi, la functiile pe care le-au avut, au avut si fise dentare. Iar proba suprema, indubitabila, ar fi cea genetica. Adica proba ADN. Concret, din oseminte s-ar preleva probe pentru analiza complexa, in paralel cu luarea de probe biologice ale descendentilor celor doi si de la alte rude", ne-a explicat profesorul. n

Unde sunt adeverintele de inhumare?

Maestrul Haralambie Voicilas, avocatul Zoiei Ceausescu si acum al lui Valentin Ceausescu si al lui Mircea Oprean in procesul deshumarii lui Nicolae si a Elenei Ceausescu, spune ca una dintre enigmele dosarului este lipsa adeverintelor de inhumare in original. "Potrivit legii, adeverinta de inhumare se face intr-un singur exemplar, nu se fac duplicate. Adeverinta in original se depune la administratia cimitirului, pe baza ei se face inregistrarea in registrul de evidenta al cimitirului si ea ramane la cimitir. Aceasta foaie de inhumare este emisa de primaria Sectorului 1, dar nu se gaseste la administratia cimitirelor. Unde este aceasta foaie de inhumare care, repet, trebuie sa fie in original? Nimeni n-a scos pana acum aceasta foaie de inhumare. Si este firesc in aceasta situatie ca Zoe sa spuna: tata si mama nu sunt acolo inmormantati. In urma procesului, Ministerul Apararii a inmanat si aceste copii. Originalul nu stim unde este. Pana una-alta, MApN este obligat sa raspunda in scris unde sunt inmormantati sotii Nicolae si Elena Ceausescu", ne-a declarat avocatul.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=216332&data=2007-02-22