< Imprimare >      ZIUA - POLITICA - luni, 20 iulie 1998

Forma de restructurare a Renel poate pastra metehnele vechii regii

CET Govora este singura producatoare de energie desprinsa din Renel

Calculele arata ca este mai profitabil sa fii singur decat cu altii

CET Govora este prima, si, pana acum, singura unitate producatoare de energie electrica si termica ce s-a desprins din RENEL, devenind, de la sfarsitul anului trecut, societate comerciala pe actiuni. In cadrul unei mese rotunde, reprezentanti Renel, FPS, parlemntari, profesori universitari si energeticieni au dezbatut modalitatile de dezvoltare a producatorilor independenti de energie, in general, si al CET Govora, in special. Cei prezenti au tinut sa atraga atentia asupra faptului ca restructurarea regiilor, inclusiv a Renel, s-a inceput prea tarziu. "Ma asteptam ca programul de reforma sa fie mai consistent, mai ales ca s-a facut atat de tarziu. Singura reforma din domeniu s-a concretizat prin externalizarea Centralei Nucleare de la Cernavoda, care a fost o cerinta a Bancii Mondiale, si a Grupului de Studii si Cercetari Ingineresti. Ramane o structura orizontala si verticala care poate prelua vechile metehne ale regiei. De fapt, nu s-a facut o restructurare reala. In actuala formula, nu exista o competitie corecta intre producatorii de energie, pe tipuri de centrale. In ceea ce priveste CET Govora, aceasta este supusa unui regim discriminatoriu si neloial: ea este singura, iar ceilalti producatori de energie sunt adunati", a declarat directorul Rugina, din cadrul FPS.

De cand a devenit societate comerciala, CET Govora vinde energia electrica cu 25% mai putin decat Renel

CET Govora a considerat ca desprinderea de Renel este singura solutie pentru mentinerea si, apoi, pentru dezvoltarea centralei. CET Govora face parte din categoria producatorilor captivi, in sensul ca centrala a fost construita pentru a deservi platforma industriala a orasului Ramnicu Valcea, in special Oltchim si Uzinele Sodice Govora, fiind, la randul ei, dependenta de functionarea acestora. In urma desprinderii de Renel, CET Govora practica tarife cu 25% mai mici decat cele ale Renel. Pretul mediu al energiei electrice este de 37 dolari/MWh, fata de 55 dolari/MWh cat este la Renel. Pretul practicat de CET este de 44.820 lei/Gcal, fata de 74.000 lei/Gcal la Renel. Pentru doua luni, CET a oferit Oltchim un discount de 2 dolari/MWh, in conditiile in care combinatul isi plateste facturile la timp.

Pentru dezvoltarea centralei, specialistii au prezentat trei variante: vanzarea directa a CET-ului la valoarea de piata, care nu va fi prea mare, marirea capitalului si formarea unei Companii Speciale de Proiect, prin care centrala va fi supusa unei modernizari masive, aceasta fiind cea mai agreata varianta. La ora actuala, valoarea contabila a CET Govora este de 20 milioane de dolari, investitia totala preconizata ridicandu-se la 221 milioane de dolari. Pentru acest proiect, la FPS s-au depus 14 scrisori de interes, BERD fiind interesata in participarea cu 20% la formarea companiei. Responsabili din cadrul CET Govora au declarat ca, din cele 14 firme, vor fi ale doua, iar una dintre ele va avea majoritatea, statului roman revenindu-i actiunea de aur. In acest fel, valoarea cotizatiei partii romane la companie va creste.

Legea privatizarii permite si vanzarea centralelor electrice

Profesorul Rugina, reprezentatul FPS, a declarat ca CET Govora se poate privatiza in conformitate cu Legea privatizarii. Acum se discuta cu Ministerul Privatizarii daca CET Govora este monopol local. "CET Govora va fi vanduta ca o centrala electrica. Nu va fi un simplu contract de vanzare-cumparare de actiuni, ci se va avea in vedere si problema alimentarii cu energie electrica si termica a populatiei si a consumatorilor industriali", a declarat directorul Rugina. De altfel, CET Govora a avut un cumparator, firma italiana Edison, descoperita a fi subsidiara a Montedison, mare firma de produse chimice, concurenta a lui Oltchim. In cadrul acestei reuniuni, si reprezentantii altor centrale electrice si-au aratat intentia de a deveni producatori independenti de energie.

Luminita MOROIANU

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=10914&data=1998-07-20