Dupa 21 de ani de la dezastrul radioactiv, renasterea naturii le da frisoane cercetatorilor

Lupi care supravietuiesc mancand caini, randunele albinoase, pisici care nu mai reusesc sa fete pui masculi. Nu este un tablou desprins dintr-un film SF, ci o realitate care iti da frisoane. Dupa 21 de ani de la dezastrul radioactiv, natura repune stapanire pe zona Cernobal, dar o face intr-un mod nelinistitor. Revansa naturii asupra dezastrului radioactiv a atras atentia oamenilor de stiinta din toata lumea. Potrivit unui studiu al profesorului Anders Moller de la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris si a lui Timothy Mousseau de la Universitatea Columbia din Carolina de Sud, animalele care populeaza la ora actuala regiunea Cernobal sunt din punct de vedere genetic devastate de radiatii.

Echipa lui Moller sustine ca cercetarile facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii si Agentia Internationala pentru Energia Atomica s-ar fi bazat numai pe ''probe anecdotice''. Asadar, potrivit lui Moller, renasterea de la Cernobal nu ar fi una adevarata, ci emblematica pentru o lume poluata si pierduta.

Zona Cernobalului incepe sa fie repopulata cu animale care de care mai ciudate, de la randunele albinoase, la pisici care nu mai reusesc sa fete pui masculi si lupi pitici care supravietuiesc mancand caini. Parerile oamenilor de stiinta asupra acestui fenomen sunt insa impatite. In timp ce, potrivit unui studiu al profesorului Anders Moller de la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris, animalele care populeaza la ora actuala regiunea Cernobal sunt din punct de vedere genetic devastate de radiatii, profesorul Jim Smith de la Universitatea americana Portsmouth considera ca renasterea faunei reprezinta un adevarat simbol al fortei naturii asupra catastrofelor umane.

Oraselul aflat la granita cu Bielorusia si care, in1986, a fost zguduit de unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie, pare sa traiasca acum un soi de renastere, fiind repopulat, ce-i drept, nu cu oameni, ci cu animale, consemneaza ziarul La Repubblica, consultat de Rompres. Catastrofa a avut loc in centrala aflata la doi pasi de Pripyat, un orasel creat artificial anume pentru lucratorii de acolo. Inainte de evacuare, populatia nu depasea 50 de mii de locuitori.

Ceea ce a ramas astazi din teritoriul din jurul Cernobalului este o padure cenusie, care pare locuita doar de fantomele persoanelor care au murit din cauza acelor radiatii sau care au fost evacuate. Pe strazile orasului au reaparut insa pisicile. Ani in sir dupa dezastru, pisicile femele nu au mai reusit sa dea nastere unor pui masculi si treptat felinele au disparut de pe strazi. Acum ele se se vad, insa, din nou si chiar intr-un numar foarte mare. La randul ei, padurea este populata de mistreti salbatici, cerbi si vulpi. Printre multimea de maracini si-a facut aparitia din nou chiar si bizonul european, care, la inceputul secolului XX, era aproape pe cale de disparitie. Acum, in aceste locuri, bizonul isi gaseste un mediu potrivit reproducerii, poate tocmai din cauza ca omul nu mai este specia dominanta.

Revansa naturii asupra dezastrului radioactiv a atras atentia oamenilor de stiinta din toata lumea. Scanteia s-a aprins in urma unui articol publicat in revista "Biology Letters". Potrivit unui studiu al profesorului Anders Moller de la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris si a lui Timothy Mousseau de la Universitatea Columbia din Carolina de Sud, animalele care populeaza la ora actuala regiunea Cernobal sunt din punct de vedere genetic devastate de radiatii. In plus, in zonele in care radioactivitatea se mentine la un nivel ridicat, pasarile mai reusesc sa-si faca cuibul. Moller se refera indeosebi la randunele care, in multe cazuri, s-ar naste albinoase. Echipa lui Mollers e revoltata de faptul ca la nivel international nu au fost facute efortrui corespunzatoare pentru monitorizarea ecosistemelor de la Cernobal. Astfel, potrivit cercetatorului, Organizatia Mondiala a Sanatatii si Agentia Internationala pentru Energia Atomica se bazeaza in cercetari doar pe ''probe anecdotice''. ''De ce nu s-a facut nimic pentru a se monitoriza efectele pe termen lung ale radiatiilor asupra animalelor salbatice si a fiintelor umane?'', se intreaba Moller in studiul sau.

Animale de talie mare, care inainte nu populau aceste zone, supravietuiesc astazi gratie mutatiilor genetice care le-au modificat rezistenta si obiceiurile alimentare. De pilda lupii, care incep sa reapara prin paduri, sunt de talie mai mica fata de cei normali. Teste stiintifice au demonstrat ca insasi functionarea organelor lor a fost modificata genetic in urma expunerii la radiatii. Potrivit lui Moller si a celor cateva sute de persoane care mai locuiesc aici, lupii ar fi supravietuit si s-ar fi reprodus de-a lungul anilor hranindu-se cu cainii ramasi.

Asadar, Moller sustine ca renasterea de la Cernobal nu ar fi una adevarata, ci emblematica pentru o lume poluata si pierduta. Plutoniul, aminteste cercetatorul, are nevoie de nu mai putin de 373 de mii de ani pentru a injumatati propriile radiatii.

Studiul lui Moller si al echipei sale este, insa, criticat de profesorul Jim Smith de la Universitatea americana Portsmouth, care crede ca renasterea faunei este simbolul fortei naturii asupra catastrofelor umane. Intr-un articol publicat in revista "Nature", el sustine ca parasirea gospodariilor agricole de catre populatia evacuata ar putea fi adevaratul motiv pentru care pasari precum randunelele, obisnuite sa convietuiasca cu omul, nu se mai reproduc in aceste zone.

Chiar daca nu exista niste planuri de repopulare, precizeaza "La Republicca", se estimeaza ca aproximativ cinci milioane de persoane continua sa traiasca pe terenurile contaminate in urma catastrofei nucleare. In oraselul Pripyat, cu aspect dezolat si abandonat, locuiesc aproximativ 400 de persoane.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=2144&data=2007-12-14