Dezvaluirea ca fostul mare fotbalist roman Gheorghe Popescu a colaborat cu Securitatea a creat un adevarat seism in intreaga societate romaneasca. ZIUA ONLINE a reusit sa il contacteze pe cel care a fost ''acuzat'' de Gica Popescu ca facut public ''dosarul'' care se afla in arhivele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). "Bomba" care a a explodat, luni, in presa centrala a uimit intreaga societate romanesca. Documente care il incriminau pe fostul component al ''Generatiei de Aur'' ca a colaborat cu Securitatea au fost facute publice si preluate de intreaga presa. Gica Popescu a negat ca a colaborat cu Securitatea ca si politie politica, insa a recunoscut ca a semnat un angajament care viza doar ''apararea intereselor nationale'' si ''nimic altceva''. Fostul capitan al Barcelonei a spus ca aceste dezvaluiri sunt parte a unei campanii de presa orchestrate impotriva lui, cu scopul de a-l compromite inainte de candida la presedintia FRF. Istoricul Mihail Bumbes, cercetator acreditat pe langa CNSAS, nu a negat acest lucru, insa a declarat ca dezvaluirea colaborarii lui Gica Popescu cu Securitatea, aparuta in presa centrala, nu face parte dintr-o campanie de presa orchestrata impotriva fostului international roman, ci reprezinta: ''realitatea din dosare asa cum a fost ea construita''. Mai mult, tanarul istoric a afirmat ca dosarul lui Gica Popescu este doar o ''nota de subsol'' a studiului pe care il intreprinde, denumit ''Sportivii si Securitatea'', la care lucreaza de peste un an de zile si care incearca sa identifice mecanismele de ''relationare dintre sportivi si Securitate''. ''Nu este o campanie impotriva domnului Popescu. Nu este o diversiune. Este realitatea din dosare asa cum a fost ea construita. Noi nu dam verdicte, nu aplicam etichete, nu interpretam etic continutul dosarelor. Dar afisarea publica a acestora va permite oricarui cetatean sa judece cu propriile sale capacitati. Gica Popescu face parte dintr-un studiu la care lucrez de circa un an de zile, iar dosarele de urmarire informativa si dosarele de retea, reprezinta 10% din cuprinsul studiului. Studiul meu nu vizeaza pe cineva anume ci, pur si simplu, mecanismele acestui sistem de functionare si interactiune intre sportivi si Securitate". Bumbes a dezvaluit ca angajatii CNSAS au divulgat ''anumitor cercetatori acreditati documentele'', pe care el le-a studiat, si astfel se explica faptul ca doua mari cotidiene centrale au publicat in aceesi zi informatia despre Gica Popescu. Problema este ca nu toti cei care vad dosare personale semneaza fisa de observatii la CNSAS. Este si motivul pentru care Gica Popescu nu a gasit decat numele lui Mihail Bumbes pe foaia care ar trebui sa-i cuprinda pe toti cei care au avut acces. ''Ieri, (luni, n.r.) am cerut o audienta la presedintele CNSAS in care i-am explicat ca anumiti angajati ai institutiei divulga anumitor cercetatori acreditati documentele pe care eu le studiez. Urmeaza ca domnia sa sa faca respectivele cercetari. Nu sunt singurul care a avut acces la acest dosar. Sunt mai multi cercetatori acreditati care l-au studiat dar care nu s-au semnat", a afirmat istoricul. Mihail Bumbes: "Am fost singurii care l-au sustinut pe Popescu pentru a ajunge presedintele FRF"

		Militia Spirituala sustinandu-l in 2005 pe Gica Popescu in fata sediului FRF

Mihail Bumbes, unul dintre conducatorii grupului civic '' Militia Spirituala'', grup care pe parcursul a sapte ani de activitate a avut mai multe investigatii legate de demascarea unor persoane publice ca si colaboratori ai fostei Securitati, este deranjat de turnura pe care a luat-o acest caz. Istoricul afirma ca este pentru prima data cand investigatiile pe care le face sunt puse sub semnul intrebarii. "Ne vaitam de 20 de ani ca nu se deschid arhivele. Acum cand s-au deschis, trebuie sa punem din nou obrocul pe ele pentru ca unii sunt deranjati de aceste dezvaluiri. Datoria noastra ca si cercetatori e sa facem cunoscut trecutul indiferent daca ne place sau nu ce gasim. Este pentru prima oara cand investigatiile Militiei Spirituale sunt puse sub semnul intrebarii. De circa sapte ani facem astfel de investigatii si nimeni nu a contestat aceste cercetari. Acest caz este unul sensibil pentru ca se refera la un simbol al sportului romanesc'', crede Mihail Bumbes.

		Militia Spirituala sustinandu-l in 2005 pe Gica Popescu in fata sediului FRF

Istoricul ii aduce aminte "Baciului" ca in 2005 el si Militia Spirituala au fost singurii care l-au sustinut, in cadrul unei manifestatii de strada care a avut loc la o temperatura de minus 10 grade, pentru ca acesta sa devina presedintele FRF. Asta pentru a demonta acuzatiile de conspiratie din partea unora sau altora. ''As vrea sa-l intreb pe domnul Popescu ceva. In noiembrie 2005 cand l-am sustinut la conducerea FRF, ne-a platit pentru a face gestul acela? Ne-a platit pentru ca am stat 10 ore la minus 10 grade pentru a scanda impotriva lui Mircea Sandu?'', a spus cercetatorul. Un sfert din sportivii olimpici ai RDG erau colaboratori ai Securitatii germane ''In Germania sunt celebre studiile despre colaborarea sportivilor cu STASI. Acolo nimeni nu s-a mai revoltat. Daca CNSAS ar publica pe site-ul propriei institutii listele cu toti ofiterii si colaboratorii fostei Securitati lucrurile s-ar simplifica, dupa care am redeveni zdraveni la cap, noi, ca societate'', crede Mihail Bumbes. Bumbes a spune ca, potrivit unui studiu facut de specialistul in stiinte sportive Giselher Spitzer si publicat in Romania de jurnalistul Andrei Badin, 66 de sportivi si oficiali ai lotului national al RDG erau activi ca informatori ai STASI in cursul Jocurilor Olimpice de la Munchen din 1972, executand diferite misiuni care nu aveau de-a face numai cu sportul. Este vorba despre 10 la suta din lotul national. In cursul Jocurilor Olimpice care au urmat, proportia s-a accentuat. La Montreal, in 1976, erau 14 la suta, la Jocurile Olimpice de iarna de la Lake Placid (SUA) din 1980 erau 20 procente, iar la Sarajevo, in 1984, sportivii-spioni reprezentau aproximativ 25 la suta din delegatia RDG. Spitzer considera ca in cadrul asociatiilor sportive din RDG activau cam 3.000 de spioni STASI. "Era sa fim arestati si linsati pentru ca ne-am spus parerea, asa ca am infiintat Militia Spirituala"

		Mihail Bumbes

Mihai Bumbes a povestit si modul in care a ajuns sa creeze un grup de actiune civica care sa lupte pentru deconspirarea fostilor ofiteri si colaboratori ai Securitatii. ''Totul a inceput in Piata Universitatii, in 9 mai 2002, la o manifestatie prilejuita de Ziua Europei, la care au participat mai multe personalitati politice. Eram patru studenti in anul I la Facultatea de Istorie, aflati intamplator in Piata, am declansat un protest spontan la adresa politicienilor vizavi de confiscarea politicianista a simbolului libertatii cucerite in mod revolutionar. Vociferarile studentilor: Mihail Bumbes, Dorinel Brotac, Mihai Burcea si Bogdan Biszok n-au ramas fara urmari, mai multi jandarmi incercand sa-i "invite" in dubele postate in Piata. "Doar interventia mai multor cetateni a facut sa nu fim arestati. In urma incidentului, am decis infiintarea unei miscari care sa lupte pentru renasterea spiritului civic studentesc. Mai multi colegi de an s-au alaturat grupului iar in toamna aceluiasi an s-a decis ca organizatia proaspat infiintata sa poarte numele de <<Militia Spirituala>>", a adaugat istoricul. Conform lui Bumbes, ''Militia Spirituala'' urmareste ''cateva scopuri clare: renasterea spiritului civic activ la nivel studentesc si reconstructia societatii civile. Condamnarea celor care se fac vinovati de actiuni de coruptie, indiferent de apartenenta lor politica. Salvarea patrimoniului national. Deschiderea Arhivelor fostelor institutii ale regimului comunist din Romania (PCR, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Justitiei etc.), in conformitate cu dreptul poporului roman la memorie.Demascarea si dezavuarea in spatiul public a celor care se fac vinovati de actiuni de politie politica in timpul regimului comunist si care detin astazi functii publice'' a incheiat Mihai Bumbes.

Ciprian STOLERU