Premierul desemnat de presedintele Traian Basescu sa conduca Executivul pentru urmatorii patru ani, Theodor Stolojan, poate fi oricand subiectul central al unui film plin de suspans, intriga si aventura ce ar avea un real succes. Biografia cu siguranta il recomanda. De la economist in regimul comunist, la ministru de Finante si prim-ministru imediat dupa 1989, Theodor Stolojan este un personaj controversat. A devenit vizibil pe scena politica romaneasca inca din 1990, ca ministru de Finante in guvernul condus de Petre Roman. Economist de formatie, cu o cariera in finante inainte de 1989, Stolojan a intrat in politica in timpul lui Ion Iliescu. Theodor Stolojan s-a nascut pe 24 octombrie 1943 la Targoviste. In 1966 va absolvi Academia de Studii Economice din Bucuresti si va lucra ca economist la Frigotehnica si la M.I.A intre 1966-1971. In 1972, s-a angajat in cadrul Ministerul de Finante ca economist in Departamentul Bugetului Statului. Din acest moment, cariera lui Theodor Stolojan intra pe o panta ascendenta, pe care cei care l-au contestat au pus-o pe seama intrarii sale in structurile Securitatii. In 1978, ajunge seful diviziei Contabilitatea Bugetului Statului. Apoi, din 1982 pana in 1989, va ocupa succesiv functiile de director adjunct si director al Departamentului Relatii Valutare si Financiare Internationale, apoi va fi inspector general in Departamentul Venituri de Stat si consultant in Ministerul de Finante. ...neo-comunism Schimbarea regimului politic in Romania in 1989 ii va conferi lui Theodor Stolojan un nou impuls. Pe 29 decembrie 1989 a fost numit ministru adjunct al Finantelor, in guvernul provizoriu condus de Petre Roman, functie ce o va ocupa pana in aprilie 1990. Din iunie 1990 va ocupa functia de minstru al Finantelor in Guvernul Petre Roman pana in aprilie 1991, apoi devine presedintele Agentiei Nationale de Privatizare, pentru cinci luni, perioada in care a fost elaborat primul proiect al Legii privatizarii, fiind constituit Fondul Proprietatii de Stat si cele patru Fonduri ale Proprietatii Private. Beneficiind de o relatie speciala cu presedintele de atunci al Romaniei, Ion Iliescu, acesta il va numi premier in octombrie 1991, avand ca sarcina principala organizarea primelor alegeri de dupa adoptarea unei noi Constitutii. In perioada cat va conduce guvernul, economia romaneasca va trece prin cel mai dificil moment, toate cele trei banci de Stat fiind aproape de faliment, Stolojan hotarand recapitalizare bancilor. O alta decizie importanta din perioada cat a fost premier a fost liberalizarea preturilor, dar fara liberalizarea cursului de schimb, ceea ce a dus la confiscarea valutei intreprinderilor, a societatilor comerciale si a populatiei, care a fost obligata s-o schimbe in lei la un curs fixat arbitrar. In timpul guvernarii sale, Romania s-a confruntat cu un val de proteste sindicale, in timp ce inflatia a continuat sa creasca vertiginos, fapt pentru care in noiembrie 1992 este indepartat din postul de premier. A lucrat din 1992 pentru Banca Mondiala, unde a ramas ca economist, apoi ca senior economist pana in 1999, cand a devenit presedinte Strategic Consulting SRL si al Tofan Corporate Finance SA, iar apoi consultant Tomex S.R.L. Bucuresti. Draga Stolo... Dupa ce, in iulie 2000 revine in politica si devine presedinte al Consiliului National al PNL, in pofida contestarilor din partid, candideaza pentru Presedintie, pierzand in fata celui pe care l-a sustinut in cursa din 1996, Ion Iliescu (PDSR), si a lui Corneliu Vadim Tudor (PRM). A obtinut un scor de 11,78%, dupa Vadim Tudor - 28,34% si Ion Iliescu, castigator cu 36,35%. Inaintea alegerilor din 2000, cel pe care avea sa-l sustina patru ani mai tarziu, Traian Basescu, presedintele PD la acea vreme, l-a criticat, denumindu-l "un candidat trucat al PDSR", persoana care, "daca va ajunge presedintele Romaniei, va determina Guvernul sa acorde garantii guvernamentale grupului Tofan". Doi ani mai tarziu Stolojan era ales presedinte al liberalilor, la Congresul Extraordinar din august 2002, functie in care ramane pana in octombrie 2004. La un an de la preluarea conducerii partidului, Stolojan a pledat, alaturi de alti cativa liberali, pentru o fuziune cu democratii, condusi de Traian Basescu. A fost insa criticat de radicalii din PNL pentru colaborarea cu PD. Totusi, in septembrie 2003, se va forma Alianta D.A.- Dreptate si Adevar PNL-PD, Stolojan fiind co-presedinte al aliantei, alaturi de presedintele democratilor. La aproape zece luni de la anuntarea candidaturii sale pentru Presedintie din partea Aliantei, in tandem cu Basescu - premier, Stolojan se retragea din cursa pentru functia suprema, din motive de sanatate, predandu-i stafeta lui Basescu pentru Cotroceni, intr-un episod ajuns deja memorabil. Dupa alegeri, este numit consilier prezidential pe probleme economice, functie in care ramane pana in octombrie 2006. Din pozitia de consilier prezidential, apoi de presedinte al PLD, a fost alaturi de Basescu si a lansat atacuri succesive la adresa premierului si grupului din jurul sau. In 2006 a recurs la mass-media, atacand grupul Tariceanu-Olteanu-Patriciu, denumit ulterior grupul "petro-liberalilor". L-a acuzat pe rand pe Tariceanu de iresponsabilitate politica pentru propunerea de a retrage trupele romane din Irak, de transformare intr-o interfata pentru interesele lui Dinu Patriciu, de distrugere a Aliantei D.A. Ca urmare a numeroaselor critici, Stolojan a fost exclus din PNL in octombrie 2006.  In a doua parte a lunii octombrie 2006 a lansat platforma disidentei liberale, eveniment urmat de demisia din functia de consilier prezidential. A pus bazele Partidului Liberal Democrat la sfarsitul aceluiasi an, formatiune ce a fuzionat cu PD, rezultand Partidului Democrat-Liberal (PDL), in decembrie 2007. Formarea noului partid a fost vehement criticata de mai multi liberali, in timp ce Stolojan, la randul sau, a criticat conducerea PNL pentru evolutia din ultimii ani. Traian Remes, vechi adversar politic al lui Stolojan,  l-a  acuzat in decembrie 2006 ca "a fost sluga la comunisti si neocomunisti, la cauciucuri uzate si la <<petrolistii>> aciuiti pe platforma de la Gheorghe-Gheorghiu Dej (RAFO Onesti)". Si conflictul dintre Stolojan si Patriciu s-a reluat odata cu tranzactia dintre Rompetrol si  KazMunayGaz, in august 2007, cand Stolojan a criticat vanzarea a 75% din actiunile Rompetrol. In replica, Patriciu i-a reamintit lui Stolojan ca in 2004 s-ar fi numarat printre actionarii rafinariei Petromidia din grupul Rompetrol. Dupa constituirea Partidului Liberal Democrat (PLD) a devenit presedintele noii formatiuni dupa congresul din martie 2007. Nasterea Partidului Democrat-Liberal (PDL) in 15 decembrie 2007, rezultata din fuziunea PD cu PLD, ii aduce lui Stolojan functia de prim-vicepresedinte PDL. PDL este perceput ca o creatie a presedintelui Basescu, inca de la anuntul unificarii PD si PLD, Ludovic Orban comentand decizia ca fiind "executarea unui ordin al lui Traian Basescu". Dupa ce Boc si Stolojan au lansat un nou apel simpatizantilor PNL pentru aderarea la noul partid infiintat, Orban l-a numit pe Stolojan "presedintele fanclubului Iliescu". Si Tariceanu l-a numit pe 27 martie 2008 "papagalul" lui Basescu, iar a doua zi, "omul de curte al lui Iliescu", afirmand ca a trecut de la socialism la liberalism peste noapte, pentru ca apoi sa plece la PD. Stolojan a raspuns de fiecare data atacurilor, avertizandu-l pe primul-ministru ca manipuleaza opinia publica. Afaceri si acuze In jurul lui Stolojan s-au nascut de-a lungul timpului o serie de controverse referitoare la afacerile si persoanele apropiate lui. Despre Stolojan, presa a scris ca ar fi ramas asociat intr-una dintre firmele controlate de omul de afaceri Gelu Tofan timp de aproape doi ani, fara a anunta acest lucru in declaratiile sale de interese, depuse in calitate de consilier prezidential. Stolojan a fost acuzat si de interventie in favoarea ALRO, proprietatea concernului rus MARCO Group, pentru a beneficia de energie ieftina. O alta afacere de care e legat numele lui Stolojan este "Megapower", afacere care ar fi avut loc la inceputul anilor '90, dupa decizia de infiintare, in scopul producerii in Romania de inalta tehnologie electronica, a unei societati mixte romano-americane. Ministru in Guvernul Roman, Stolojan ar fi identificat suma necesara, asigurand totodata si sursa de finantare: un imprumut de 12,5 milioane de dolari, la BRD. Partenerul roman era societatea IIRUC, societate la care era angajata Elena Stolojan, iar partenerii americani ar fi fost doi transfugi romani, Robert Deutsch si Cristian Lazarovici, cel din urma un fost coleg de facultate al sotiei lui Stolojan "Securitatea", o problema spinoasa O alta controversa este cea legata de posibila sa colaborare cu Securitatea, in perioada in care a fost director al Directiei Valutare si a Relatiilor Financiare Internationale din Ministerul Finantelor. Stolojan a recunoscut ca a semnat rapoarte la Securitate, dar a infirmat ca ar fi fost colaborator. Stolojan a primit verdict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS la 19 octombrie 2006. Tot in octombrie 2006, in contextul excluderilor din PNL si a formarii noului partid PDL, fostul secretar general al PSD si apoi al PD, Cozmin Gusa, lider PIN,  l-a acuzat in mai multe randuri de colaborare cu Securitatea, afirmand ca a fost "trezorierul Securitatii", ca face parte din "a doua fratie a Securitatii" si ca ar fi fost santajat in 2004 de PSD pentru a se retrage din cursa prezidentiala. Mugur Ciuvica l-a acuzat pe Stolojan, in 26 aprilie 2007, ca, in calitate de director al Directiei Valutare si a Relatiilor Financiare Internationale din Ministerul Finantelor, ar fi aprobat, in mai 1983, "exportul a 150.000 de butelii de aragaz in Liban", export efectuat de firma de comert exterior a Securitatii. Stolojan a spus ca exportul de butelii era "o operatiune normala de export".

ZIUA ONLINE