Nasterea Domnului, Craciunul, este o sarbatoare a linistii si a pacii. O perioada in care ar trebui sa fim mai iubitori si mai toleranti, si mai putin preocupati de comercial. Cu ocazia Sarbatorilor de iarna, Patriarhul Daniel a adresat obisnuita Pastorala de Craciun. Va prezentam integral textul mesajului conducatorului Bisericii Ortodxe Romane: Preacuvio�i �i Preacucernici P�rin�i, ��������������Iubi�i fra�i �i surori in Domnul, Evanghelia de la Vecernia s�rb�torii Na�terii Domnului (Luca 2, 1-20) ne spune c� vestea Na�terii lui Hristos, adus� p�storilor de la Betleem de ingerul Domnului, a fost inso�it� de slava Domnului care a inconjurat pe p�stori in timp ce ingerul a stat lang� ei (cf. Luca 2, 9). A�adar, vestea Na�terii Domnului se face deodat� prin cuvant ceresc �i prin vedere cereasc�, pentru c� Dumnezeu-Cuvantul, Cel nev�zut cu ochii trupe�ti, necuprins cu mintea �i neatins cu mainile, Se face Om v�zut cu ochii, ascultat cu urechile, in�eles cu mintea �i atins cu mainile. De ce? Pentru ca s� ne d�ruiasc� nou� oamenilor, limita�i �i trec�tori, slava Lui cea nem�rginit� �i ve�nic�. S� ne ridice la sfin�enia Lui pe noi, cei c�zu�i in p�cat. S� ne d�ruiasc� via�� ve�nic� nou�, celor muritori. S� ne inve�e ascultarea smerit� �i recuno�tin�a fa�� de Dumnezeu pe noi, cei neascult�tori �i nerecunosc�tori. St�panul lumii Cel atotputernic �i preasl�vit de ingeri S-a f�cut Om s�rac �i slujitor smerit, pentru ca pe noi s� ne elibereze din robia l�comiei dup� cele materiale �i din tirania orgoliului �i a slavei de�arte. Sfanta Evanghelie dup� Matei (2, 1-12) care se cite�te in ziua de Cr�ciun, la Sfanta Liturghie, ne arat� modul in care Mantuitorul Iisus Hristos, n�scut in pe�tera Betleemului, este cinstit de trei in�elep�i, regi sau magi de la R�s�rit. Ace�ti magi sunt c�l�uzi�i de o stea minunat�, neobi�nuit�, care ii conduce pan� in Iudeea, la Betleem. De asemenea, Evanghelia ne prezint� intalnirea acestor trei magi cu regele Irod, care, auzind c� magii de la R�s�rit au venit s� se inchine unui nou Imp�rat n�scut de curand, el �i intreg Ierusalimul s-au tulburat. Aceast� tulburare a lui Irod va culmina cu uciderea a patrusprezece mii de prunci din Betleem �i imprejurimi, cu inten�ia de a ucide �i pe Pruncul nou n�scut, pe Iisus. Ins� tot ceea ce este scris in Sfintele Evanghelii despre Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos con�ine o lumin� sau o semnifica�ie duhovniceasc�. Locul unde Se na�te Mantuitorul, modul in care El Se na�te, felul in care El este primit de unii oameni �i respins de al�ii, modul in care magii vin de la R�s�rit c�l�uzi�i de o stea �i se inchin� Pruncului Iisus, darurile pe care ei le ofer�, totul are un in�eles duhovnicesc profund �i ne descoper� lumina cuno�tin�ei, adic� lumina mantuirii �i a sfin�irii noastre in Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Care S-a f�cut Om din iubire pentru oameni �i pentru mantuirea lor. Mantuitorul Iisus Hristos Se na�te din Fecioar�, f�r� tat� pe p�mant. Dreptul Iosif nu este tat�l S�u dup� trup, ci tat� adoptiv, pentru ca Maica Domnului s� fie protejat� de ocara public�, de vorba rea c� ar fi n�scut un copil in afara c�s�toriei. In acela�i timp, dreptul Iosif este tat�l adoptiv al lui Iisus sau ocrotitor al Lui, pentru c� �i Pruncul Iisus, ca orice copil, avea nevoie atat de iubirea mamei, cat �i de iubirea tat�lui. El avea nevoie s� fie crescut intr-o familie, adic� intr-o stare a vie�ii binecuvantat� de Dumnezeu. Trebuie precizat, totu�i, c� na�terea Mantuitorului Iisus Hristos este mai presus de fire �i de in�elegere, adic� neobi�nuit�, de�i uneori Iisus este prezentat ca fiind copilul unei familii, adic� fiul lui Iosif �i al Mariei. Na�terea lui Hristos este mai presus de fire �i mai presus de gandirea uman�, p�manteasc�, intrucat Cel ce Se na�te pe p�mant din mam� f�r� tat� este Fiul ve�nic al lui Dumnezeu-Tat�l, Care Se na�te ve�nic din Tat�l Cel ceresc f�r� mam�. Prin aceast� minune a z�mislirii �i a na�terii Mantuitorului Hristos ca Om de la Duhul Sfant �i din Fecioara Maria, se leag� via�a cereasc� spiritual� cu via�a p�manteasc�. �i anume, prin ins�i na�terea dup� trup a lui Iisus Hristos se pune temelie pentru o nou� na�tere, adic� na�terea cea de sus sau na�terea de la Duhul Sfant. Fiul lui Dumnezeu Se intrupeaz�, devine Om, de la Duhul Sfant �i din Fecioara Maria, pentru ca noi oamenii cei n�scu�i din femeie s� ne na�tem din nou prin Duhul Sfant, adic� prin Botez. De altfel, pan� in secolul al IV-lea s�rb�toarea Na�terii Domnului era unit� cu s�rb�toarea Botezului Domnului, tocmai pentru c� in ins�i Na�terea Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfant �i din femeie, se pune inceput pentru na�terea duhovniceasc� a omului, d�ruit� prin Botezul in ap� �i in Duhul Sfant, ca tain� a infierii omului prin har (cf. Ioan 1, 12). Mantuitorul Se intrupeaz� �i Se na�te ca Om din femeie, din interiorul naturii umane, din pantecele Fecioarei, pentru c� Dumnezeu dore�te s� innoiasc� lumea din interiorul ei, cu acordul voin�ei omului �i cu participarea deplin� a omului la mantuirea sa. Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos are loc numai dup� ce z�mislirea Lui s-a f�cut cu acordul liber al Maicii Domnului: "Fie mie dup� cuvantul t�u"(Luca 1, 38) - a spus Fecioara Maria din Nazaret, la Bunavestire, ingerului Gavriil. Astfel, na�terea Mantuitorului Iisus Hristos este deodat� lumina mantuirii omului �i lumina libert�ii omului in rela�ia sa cu Dumnezeu. Dumnezeu nu ne mantuie�te impotriva voin�ei noastre, ci in conlucrare cu noi, din interiorul nostru, cu acordul voin�ei sufletului nostru. El nu dore�te s� fie doar un vizavi al nostru, ci El dore�te s� fie prezent in noi prin har, s� fie Via�a vie�ii noastre, s� ne innoiasc� �i s� ne lumineze din interior, s� ne d�ruiasc� arvuna vie�ii cere�ti ve�nice, inc� din timpul vie�ii noastre p�mante�ti, incepand cu Taina Sfantului Botez. De aceea, lumina cuno�tin�ei despre care vorbe�te Troparul Na�terii Domnului este lumina care lumineaz� fiin�a interioar� a omului, cugetul �i sim�irea, sufletul �i trupul, via�a �i activitatea sa. Dar na�terea Mantuitorului Iisus Hristos din femeie mai are �i alt in�eles, �i anume, dup� cum odinioar� prin femeie a venit in Rai ispita p�catului ca neascultare, pentru c� Eva a fost cea dintai care s-a l�sat in�elat� de diavol, acum, prin intruparea �i na�terea lui Hristos, tot prin femeie vine �i mantuirea, in in�elesul c� Eva cea nou�, adic� Fecioara Maria, na�te pe Fiul lui Dumnezeu ca Om prin ascultare smerit�, implinind voia lui Dumnezeu pentru mantuirea oamenilor. Mantuitorul Iisus Hristos vine in lume, nu ca un om matur de 30 sau 40 de ani, ci ca Prunc; El este Dumnezeu-Copilul, iar prin aceasta ni se arat� taina Omului-Copil, �i anume, nimeni nu poate deveni om adev�rat dac� nu a fost mai inainte copil. De ce? Pentru c� dac� cineva nu a fost copil el nu a sim�it �i tr�it deplin taina iubirii p�rinte�ti. Astfel, tocmai prin na�terea Fiului lui Dumnezeu pe p�mant ca Prunc sau Copil se descoper� taina iubirii p�rinte�ti a lui Dumnezeu-Tat�l fa�� de to�i oamenii n�scu�i din femeie ca prunci. Mantuitorul Iisus Hristos Se na�te in pe�ter�, in interiorul p�mantului, ca s� sfin�easc� �i p�mantul. El a venit in lume ca s� sfin�easc� nu numai sufletul �i trupul omenesc, n�scandu-se din Fecioara Maria, ci s� sfin�easc� �i intreg universul. Mantuitorul nostru Iisus Hristos n�scut in pe�ter� este a�ezat apoi in iesle, pentru c� ieslea are aici �i un in�eles duhovnicesc. Proorocul Isaia zice: "Boul �i asinul i�i cunosc st�panul lor, dar Israel nu cunoa�te pe Domnul s�u" (Isaia 1, 3). Pornind de la aceast� constatare a proorocului Isaia, foarte adesea in iconografia cre�tin�, lang� ieslea unde S-a n�scut Mantuitorul, apar boul �i asinul, care, de�i sunt animale necuvant�toare, sunt mai ascult�tori fa�� de st�panul lor decat mul�i oameni care uit� adesea de Dumnezeu St�panul lor �i nu mai iubesc pe semenii lor. Ins� a�ezarea lui Iisus Hristos in iesle dup� na�terea Sa ca Prunc mai are �i alt in�eles duhovnicesc, �i anume: ieslea este locul unde animalele primesc hrana. In Sinaxarul s�rb�torii Na�terii Domnului se spune c� Mantuitorul S-a n�scut "in ieslea dobitoacelor ca pe noi oamenii de dobitocie s� ne izb�veasc�". Cu alte cuvinte, s� ne inve�e s� nu tr�im numai trupe�te, hr�nindu-ne doar cu hran� din lumea p�manteasc� trec�toare, ci s� ne hr�nim �i cu Dumnezeu-Cuvantul, Care S-a f�cut Om, adic� s� ne hr�nim �i spiritual, cu in�elesurile duhovnice�ti ale Sfintei Evanghelii �i cu prezen�a vie�ii �i iubirii lui Hristos din Sfanta Euharistie. Deci sfin�irea omului prin hr�nirea lui cu iubirea lui Dumnezeu-Omul, cu Trupul �i Sangele lui Hristos din Sfanta Euharistie este in�elesul adanc al tainei punerii lui Hristos in iesle. De aceea, icoana Na�terii lui Hristos in pe�ter� se picteaz� la Proscomidiar, unde se preg�tesc darurile pentru Sfanta Euharistie. Mantuitorul Iisus Hristos este cinstit de magi, de oameni in�elep�i veni�i de la mari dep�rt�ri, de oameni necunoscu�i, pentru ca Dumnezeu s� dea o lec�ie celor cunoscu�i, celor din aproape care nu L-au primit pe Iisus Hristos; nimeni dintre cei care erau de un neam cu El nu I-a adus daruri. Regele Iudeii, al patriei lui Iisus, c�uta s�-L omoare pe Prunc, dar al�i regi, ni�te str�ini, I-au adus daruri. Prin aceast� lucrare tainic�, nea�teptat�, Sfanta Evanghelie a Na�terii Domnului ne arat� c� Dumnezeu dore�te s� fac� din oameni indep�rta�i, oameni apropia�i, s� cheme �i alte popoare la mantuire, nu doar pe poporul ales. Din str�ini Dumnezeu face prieteni �i inchin�tori ai lui Iisus, din pelerini veni�i de departe Dumnezeu face m�rturisitori apropia�i ai dumnezeirii �i imp�r�iei Pruncului Iisus. Darurile aduse de magi au �i ele multe in�elesuri. Aurul este simbol imp�r�tesc, semn al demnit�ii imp�r�te�ti. T�maia Il arat� pe Prunc c� va fi Mare Preot care aduce jertf� lui Dumnezeu, fiind El insu�i jertf� �i jertfitor, iar smirna arat� c� Iisus va trece prin moarte, pentru a d�rui oamenilor invierea �i via�a ve�nic�. Deci iat� cum, iubi�i credincio�i, luminile cuno�tin�ei care str�lucesc din Taina Na�terii Mantuitorului Iisus Hristos ne indeamn� s� iubim mai mult pe Dumnezeu �i pe semenii no�trii. Dragi cre�tini, In aceast� perioad� a S�rb�torii Na�terii Domnului auzim colinde multe �i frumoase despre Mo� Cr�ciun, dar mai nou apare in societate �i un fel de Mo� Cr�ciun secularizat �i comercial, simbol al consumismului �i al materialismului individualist. Totu�i, adev�ratul in�eles al lui Mo� Cr�ciun se afl� in iubirea p�rinteasc� a lui Dumnezeu-Tat�l, iubire care se arat� in lume prin na�terea Fiului S�u Celui ve�nic, Mantuitorul lumii. Mo� Cr�ciun vine dintr-o �ar� indep�rtat� - de obicei se spune c� vine din Nord, de acolo unde este frig �i intuneric mai mult, adic� in mod simbolic el vine de acolo unde este transcenden�� �i mister, unde este inaccesibilitate �i nep�trundere a in�elesurilor. Ins� Mo� Cr�ciun se arat� nou� intr-un mod minunat, care contrasteaz� cu intunericul �i cu frigul, �i anume el aduce lumina fe�ei sale �i c�ldura interioar� a inimii sale, aduce atata iubire milostiv� �i atata d�rnicie, incat intunericul, indep�rtarea �i frigul sunt biruite de bun�tatea �i c�ldura sa sufleteasc�. Prin aceasta, Mo� Cr�ciun ne mai arat� c� iubirea lui Dumnezeu-Tat�l este mai tare decat intunericul p�catului �i decat r�ceala sau frigul instr�in�rii omului de Dumnezeu �i al instr�in�rii oamenilor unii fa�� de al�ii. Mo� Cr�ciun cel bun este iubirea lui Dumnezeu - Tat�l Cel Bun, P�rintele luminilor, de la Care vine "toat� darea cea bun� �i tot darul"(cf. Iacov 1, 17) �i Care ne-a d�ruit pe Fiul S�u ca Mantuitor (cf. Ioan 3, 16). Astfel, Mo� Cr�ciun, care personific� iubirea Tat�lui ceresc, ne indeamn� s� fim buni, s� r�spundem la bun�tatea lui Dumnezeu cu bun�tatea noastr� fa�� de El �i fa�� de semeni, s� r�spundem prin rug�ciune de mul�umire �i prin fapte bune, prin daruri ale recuno�tin�ei fa�� de Dumnezeu �i prin daruri ale iubirii noastre fa�� de s�raci �i str�ini, bolnavi �i b�trani, orfani �i c�l�tori. Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos ne indeamn�, de asemenea, la bucurie �i speran��, pentru c�, in ciuda dificult�ilor, a p�catelor �i a relelor din lume, exist� totu�i speran�� �i bucurie pentru oameni, dac� oamenii iubesc pe Dumnezeu �i pe semenii lor. Totodat�, Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos ne arat� c� noi nu suntem singuri, c� Fiul lui Dumnezeu din ceruri coboar� la noi, pe p�mant, Se face Om pentru ca pe oameni s�-i inal�e la ceruri, s�-i uneasc� ve�nic cu Dumnezeu Cel milostiv �i sfant. De aceea cant� Biserica acum: "Hristos Se na�te, m�ri�i-L, Hristos din ceruri, intampina�i-L, Hristos pe p�mant, in�l�a�i-v�! Iubi�i credincio�i �i credincioase, In tot timpul anului comemorativ-omagial 2009, poporul roman dreptcredincios a cinstit, cu mult� bucurie �i cu mult folos duhovnicesc, pe Sfantul Ierarh Vasile cel Mare �i pe to�i Sfin�ii Capadocieni. Noul an 2010 a fost declarat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ca fiind: "Anul omagial al Crezului ortodox �i al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane". Ca atare, in anul urm�tor 2010 suntem chema�i s� in�elegem mai bine �i s� m�rturisim mai mult credin�a ortodox�, ca lumin� a vie�ii cre�tine �i temelie a mantuirii noastre, ca arvun� a vie�ii �i a fericirii ve�nice. De asememea, in anul 2010, cu pre�uire �i recuno�tin��, vom pomeni pe to�i slujitorii sfintelor altare �i ai institu�iilor noastre biserice�ti, clerici �i mireni, care au contribuit timp de 125 de ani, din 1885, anul recunoa�terii Autocefaliei Bisericii noastre, pan� acum la p�strarea �i promovarea credin�ei ortodoxe in poporul roman, la dezvoltarea culturii cre�tine romane�ti, la int�rirea unit�ii noastre na�ionale, la dialogul �i cooperarea Bisericii noastre cu alte Biserici �i popoare cre�tine, precum �i la cultivarea demnit�ii romane�ti. La inceputul anului 2010 se va publica o "Enciclopedie a Ortodoxiei Romane�ti", �i sper�m mai multe c�r�i dedicate Crezului ortodox, istoriei �i vie�ii Bisericii Ortodoxe Romane. In noaptea de 31 decembrie 2009 spre 1 ianuarie 2010, to�i suntem chema�i s� in�l��m rug�ciuni de mul�umire (TE-DEUM) pentru binefacerile primite de la Dumnezeu in anul 2009 �i s�-I cerem ajutorul S�u pentru a ne imbog�i cu faptele bune ale credin�ei in anul nou 2010. S� nu uit�m in rug�ciunile noastre nici pe romanii din afara hotarelor Romaniei, care se bucur� cand simt pre�uirea �i dragostea noastr� a tuturor celor din �ar�. S� cultiv�m darul unit�ii na�ionale �i al p�cii intre oameni, s� fim harnici �i milostivi, s� unim libertatea cu responsabilitatea pentru a s�var�i binele in jurul nostru. Cu prilejul Sfintelor S�rb�tori ale�Na�terii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou - 2010 �i Botezului Domnului, v� adres�m tuturor calde �i p�rinte�ti doriri de pace �i s�n�tate, fericire �i mult ajutor de la Dumnezeu in toat� fapta cea bun�!������ "Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu-Tat�l �i imp�rt�irea Sfantului Duh s� fie cu voi cu to�i"! (II Corinteni 13, 13) Al vostru c�tre Hristos-Domnul rug�tor, D A N I E L � ARHIEPISCOP AL BUCURE�TILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI �I DOBROGEI, �LOC�IITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI �I �PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE.

ZIUA ONLINE