Ziua Logo
  Nr. 4717 de sambata, 19 decembrie 2009 
 Cauta:  
  Detalii »
Religie
Pastorala de Craciun
 21 decembrie, 14:29 
Patriarhul Daniel (Lucian CURELARIU, ZIUA)
Nasterea Domnului, Craciunul, este o sarbatoare a linistii si a pacii. O perioada in care ar trebui sa fim mai iubitori si mai toleranti, si mai putin preocupati de comercial. Cu ocazia Sarbatorilor de iarna, Patriarhul Daniel a adresat obisnuita Pastorala de Craciun. Va prezentam integral textul mesajului conducatorului Bisericii Ortodxe Romane:
Preacuvio�i �i Preacucernici P�rin�i,
��������������Iubi�i fra�i �i surori in Domnul,
Evanghelia de la Vecernia s�rb�torii Na�terii Domnului (Luca 2, 1-20) ne spune c� vestea Na�terii lui Hristos, adus� p�storilor de la Betleem de ingerul Domnului, a fost inso�it� de slava Domnului care a inconjurat pe p�stori in timp ce ingerul a stat lang� ei (cf. Luca 2, 9). A�adar, vestea Na�terii Domnului se face deodat� prin cuvant ceresc �i prin vedere cereasc�, pentru c� Dumnezeu-Cuvantul, Cel nev�zut cu ochii trupe�ti, necuprins cu mintea �i neatins cu mainile, Se face Om v�zut cu ochii, ascultat cu urechile, in�eles cu mintea �i atins cu mainile. De ce? Pentru ca s� ne d�ruiasc� nou� oamenilor, limita�i �i trec�tori, slava Lui cea nem�rginit� �i ve�nic�. S� ne ridice la sfin�enia Lui pe noi, cei c�zu�i in p�cat. S� ne d�ruiasc� via�� ve�nic� nou�, celor muritori. S� ne inve�e ascultarea smerit� �i recuno�tin�a fa�� de Dumnezeu pe noi, cei neascult�tori �i nerecunosc�tori. St�panul lumii Cel atotputernic �i preasl�vit de ingeri S-a f�cut Om s�rac �i slujitor smerit, pentru ca pe noi s� ne elibereze din robia l�comiei dup� cele materiale �i din tirania orgoliului �i a slavei de�arte.
Sfanta Evanghelie dup� Matei (2, 1-12) care se cite�te in ziua de Cr�ciun, la Sfanta Liturghie, ne arat� modul in care Mantuitorul Iisus Hristos, n�scut in pe�tera Betleemului, este cinstit de trei in�elep�i, regi sau magi de la R�s�rit. Ace�ti magi sunt c�l�uzi�i de o stea minunat�, neobi�nuit�, care ii conduce pan� in Iudeea, la Betleem. De asemenea, Evanghelia ne prezint� intalnirea acestor trei magi cu regele Irod, care, auzind c� magii de la R�s�rit au venit s� se inchine unui nou Imp�rat n�scut de curand, el �i intreg Ierusalimul s-au tulburat. Aceast� tulburare a lui Irod va culmina cu uciderea a patrusprezece mii de prunci din Betleem �i imprejurimi, cu inten�ia de a ucide �i pe Pruncul nou n�scut, pe Iisus. Ins� tot ceea ce este scris in Sfintele Evanghelii despre Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos con�ine o lumin� sau o semnifica�ie duhovniceasc�.
Locul unde Se na�te Mantuitorul, modul in care El Se na�te, felul in care El este primit de unii oameni �i respins de al�ii, modul in care magii vin de la R�s�rit c�l�uzi�i de o stea �i se inchin� Pruncului Iisus, darurile pe care ei le ofer�, totul are un in�eles duhovnicesc profund �i ne descoper� lumina cuno�tin�ei, adic� lumina mantuirii �i a sfin�irii noastre in Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Care S-a f�cut Om din iubire pentru oameni �i pentru mantuirea lor.
Mantuitorul Iisus Hristos Se na�te din Fecioar�, f�r� tat� pe p�mant. Dreptul Iosif nu este tat�l S�u dup� trup, ci tat� adoptiv, pentru ca Maica Domnului s� fie protejat� de ocara public�, de vorba rea c� ar fi n�scut un copil in afara c�s�toriei. In acela�i timp, dreptul Iosif este tat�l adoptiv al lui Iisus sau ocrotitor al Lui, pentru c� �i Pruncul Iisus, ca orice copil, avea nevoie atat de iubirea mamei, cat �i de iubirea tat�lui. El avea nevoie s� fie crescut intr-o familie, adic� intr-o stare a vie�ii binecuvantat� de Dumnezeu.
Trebuie precizat, totu�i, c� na�terea Mantuitorului Iisus Hristos este mai presus de fire �i de in�elegere, adic� neobi�nuit�, de�i uneori Iisus este prezentat ca fiind copilul unei familii, adic� fiul lui Iosif �i al Mariei. Na�terea lui Hristos este mai presus de fire �i mai presus de gandirea uman�, p�manteasc�, intrucat Cel ce Se na�te pe p�mant din mam� f�r� tat� este Fiul ve�nic al lui Dumnezeu-Tat�l, Care Se na�te ve�nic din Tat�l Cel ceresc f�r� mam�. Prin aceast� minune a z�mislirii �i a na�terii Mantuitorului Hristos ca Om de la Duhul Sfant �i din Fecioara Maria, se leag� via�a cereasc� spiritual� cu via�a p�manteasc�. �i anume, prin ins�i na�terea dup� trup a lui Iisus Hristos se pune temelie pentru o nou� na�tere, adic� na�terea cea de sus sau na�terea de la Duhul Sfant. Fiul lui Dumnezeu Se intrupeaz�, devine Om, de la Duhul Sfant �i din Fecioara Maria, pentru ca noi oamenii cei n�scu�i din femeie s� ne na�tem din nou prin Duhul Sfant, adic� prin Botez. De altfel, pan� in secolul al IV-lea s�rb�toarea Na�terii Domnului era unit� cu s�rb�toarea Botezului Domnului, tocmai pentru c� in ins�i Na�terea Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfant �i din femeie, se pune inceput pentru na�terea duhovniceasc� a omului, d�ruit� prin Botezul in ap� �i in Duhul Sfant, ca tain� a infierii omului prin har (cf. Ioan 1, 12).
Mantuitorul Se intrupeaz� �i Se na�te ca Om din femeie, din interiorul naturii umane, din pantecele Fecioarei, pentru c� Dumnezeu dore�te s� innoiasc� lumea din interiorul ei, cu acordul voin�ei omului �i cu participarea deplin� a omului la mantuirea sa. Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos are loc numai dup� ce z�mislirea Lui s-a f�cut cu acordul liber al Maicii Domnului: "Fie mie dup� cuvantul t�u"(Luca 1, 38) - a spus Fecioara Maria din Nazaret, la Bunavestire, ingerului Gavriil. Astfel, na�terea Mantuitorului Iisus Hristos este deodat� lumina mantuirii omului �i lumina libert�ii omului in rela�ia sa cu Dumnezeu. Dumnezeu nu ne mantuie�te impotriva voin�ei noastre, ci in conlucrare cu noi, din interiorul nostru, cu acordul voin�ei sufletului nostru. El nu dore�te s� fie doar un vizavi al nostru, ci El dore�te s� fie prezent in noi prin har, s� fie Via�a vie�ii noastre, s� ne innoiasc� �i s� ne lumineze din interior, s� ne d�ruiasc� arvuna vie�ii cere�ti ve�nice, inc� din timpul vie�ii noastre p�mante�ti, incepand cu Taina Sfantului Botez.
De aceea, lumina cuno�tin�ei despre care vorbe�te Troparul Na�terii Domnului este lumina care lumineaz� fiin�a interioar� a omului, cugetul �i sim�irea, sufletul �i trupul, via�a �i activitatea sa.
Dar na�terea Mantuitorului Iisus Hristos din femeie mai are �i alt in�eles, �i anume, dup� cum odinioar� prin femeie a venit in Rai ispita p�catului ca neascultare, pentru c� Eva a fost cea dintai care s-a l�sat in�elat� de diavol, acum, prin intruparea �i na�terea lui Hristos, tot prin femeie vine �i mantuirea, in in�elesul c� Eva cea nou�, adic� Fecioara Maria, na�te pe Fiul lui Dumnezeu ca Om prin ascultare smerit�, implinind voia lui Dumnezeu pentru mantuirea oamenilor.
Mantuitorul Iisus Hristos vine in lume, nu ca un om matur de 30 sau 40 de ani, ci ca Prunc; El este Dumnezeu-Copilul, iar prin aceasta ni se arat� taina Omului-Copil, �i anume, nimeni nu poate deveni om adev�rat dac� nu a fost mai inainte copil.
De ce? Pentru c� dac� cineva nu a fost copil el nu a sim�it �i tr�it deplin taina iubirii p�rinte�ti. Astfel, tocmai prin na�terea Fiului lui Dumnezeu pe p�mant ca Prunc sau Copil se descoper� taina iubirii p�rinte�ti a lui Dumnezeu-Tat�l fa�� de to�i oamenii n�scu�i din femeie ca prunci.
Mantuitorul Iisus Hristos Se na�te in pe�ter�, in interiorul p�mantului, ca s� sfin�easc� �i p�mantul. El a venit in lume ca s� sfin�easc� nu numai sufletul �i trupul omenesc, n�scandu-se din Fecioara Maria, ci s� sfin�easc� �i intreg universul. Mantuitorul nostru Iisus Hristos n�scut in pe�ter� este a�ezat apoi in iesle, pentru c� ieslea are aici �i un in�eles duhovnicesc. Proorocul Isaia zice: "Boul �i asinul i�i cunosc st�panul lor, dar Israel nu cunoa�te pe Domnul s�u" (Isaia 1, 3). Pornind de la aceast� constatare a proorocului Isaia, foarte adesea in iconografia cre�tin�, lang� ieslea unde S-a n�scut Mantuitorul, apar boul �i asinul, care, de�i sunt animale necuvant�toare, sunt mai ascult�tori fa�� de st�panul lor decat mul�i oameni care uit� adesea de Dumnezeu St�panul lor �i nu mai iubesc pe semenii lor.
Ins� a�ezarea lui Iisus Hristos in iesle dup� na�terea Sa ca Prunc mai are �i alt in�eles duhovnicesc, �i anume: ieslea este locul unde animalele primesc hrana. In Sinaxarul s�rb�torii Na�terii Domnului se spune c� Mantuitorul S-a n�scut "in ieslea dobitoacelor ca pe noi oamenii de dobitocie s� ne izb�veasc�". Cu alte cuvinte, s� ne inve�e s� nu tr�im numai trupe�te, hr�nindu-ne doar cu hran� din lumea p�manteasc� trec�toare, ci s� ne hr�nim �i cu Dumnezeu-Cuvantul, Care S-a f�cut Om, adic� s� ne hr�nim �i spiritual, cu in�elesurile duhovnice�ti ale Sfintei Evanghelii �i cu prezen�a vie�ii �i iubirii lui Hristos din Sfanta Euharistie. Deci sfin�irea omului prin hr�nirea lui cu iubirea lui Dumnezeu-Omul, cu Trupul �i Sangele lui Hristos din Sfanta Euharistie este in�elesul adanc al tainei punerii lui Hristos in iesle. De aceea, icoana Na�terii lui Hristos in pe�ter� se picteaz� la Proscomidiar, unde se preg�tesc darurile pentru Sfanta Euharistie.
Mantuitorul Iisus Hristos este cinstit de magi, de oameni in�elep�i veni�i de la mari dep�rt�ri, de oameni necunoscu�i, pentru ca Dumnezeu s� dea o lec�ie celor cunoscu�i, celor din aproape care nu L-au primit pe Iisus Hristos; nimeni dintre cei care erau de un neam cu El nu I-a adus daruri. Regele Iudeii, al patriei lui Iisus, c�uta s�-L omoare pe Prunc, dar al�i regi, ni�te str�ini, I-au adus daruri. Prin aceast� lucrare tainic�, nea�teptat�, Sfanta Evanghelie a Na�terii Domnului ne arat� c� Dumnezeu dore�te s� fac� din oameni indep�rta�i, oameni apropia�i, s� cheme �i alte popoare la mantuire, nu doar pe poporul ales. Din str�ini Dumnezeu face prieteni �i inchin�tori ai lui Iisus, din pelerini veni�i de departe Dumnezeu face m�rturisitori apropia�i ai dumnezeirii �i imp�r�iei Pruncului Iisus.
Darurile aduse de magi au �i ele multe in�elesuri. Aurul este simbol imp�r�tesc, semn al demnit�ii imp�r�te�ti. T�maia Il arat� pe Prunc c� va fi Mare Preot care aduce jertf� lui Dumnezeu, fiind El insu�i jertf� �i jertfitor, iar smirna arat� c� Iisus va trece prin moarte, pentru a d�rui oamenilor invierea �i via�a ve�nic�.
Deci iat� cum, iubi�i credincio�i, luminile cuno�tin�ei care str�lucesc din Taina Na�terii Mantuitorului Iisus Hristos ne indeamn� s� iubim mai mult pe Dumnezeu �i pe semenii no�trii.
Dragi cre�tini,
In aceast� perioad� a S�rb�torii Na�terii Domnului auzim colinde multe �i frumoase despre Mo� Cr�ciun, dar mai nou apare in societate �i un fel de Mo� Cr�ciun secularizat �i comercial, simbol al consumismului �i al materialismului individualist. Totu�i, adev�ratul in�eles al lui Mo� Cr�ciun se afl� in iubirea p�rinteasc� a lui Dumnezeu-Tat�l, iubire care se arat� in lume prin na�terea Fiului S�u Celui ve�nic, Mantuitorul lumii.
Mo� Cr�ciun vine dintr-o �ar� indep�rtat� - de obicei se spune c� vine din Nord, de acolo unde este frig �i intuneric mai mult, adic� in mod simbolic el vine de acolo unde este transcenden�� �i mister, unde este inaccesibilitate �i nep�trundere a in�elesurilor. Ins� Mo� Cr�ciun se arat� nou� intr-un mod minunat, care contrasteaz� cu intunericul �i cu frigul, �i anume el aduce lumina fe�ei sale �i c�ldura interioar� a inimii sale, aduce atata iubire milostiv� �i atata d�rnicie, incat intunericul, indep�rtarea �i frigul sunt biruite de bun�tatea �i c�ldura sa sufleteasc�. Prin aceasta, Mo� Cr�ciun ne mai arat� c� iubirea lui Dumnezeu-Tat�l este mai tare decat intunericul p�catului �i decat r�ceala sau frigul instr�in�rii omului de Dumnezeu �i al instr�in�rii oamenilor unii fa�� de al�ii.
Mo� Cr�ciun cel bun este iubirea lui Dumnezeu - Tat�l Cel Bun, P�rintele luminilor, de la Care vine "toat� darea cea bun� �i tot darul"(cf. Iacov 1, 17) �i Care ne-a d�ruit pe Fiul S�u ca Mantuitor (cf. Ioan 3, 16).
Astfel, Mo� Cr�ciun, care personific� iubirea Tat�lui ceresc, ne indeamn� s� fim buni, s� r�spundem la bun�tatea lui Dumnezeu cu bun�tatea noastr� fa�� de El �i fa�� de semeni, s� r�spundem prin rug�ciune de mul�umire �i prin fapte bune, prin daruri ale recuno�tin�ei fa�� de Dumnezeu �i prin daruri ale iubirii noastre fa�� de s�raci �i str�ini, bolnavi �i b�trani, orfani �i c�l�tori.
Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos ne indeamn�, de asemenea, la bucurie �i speran��, pentru c�, in ciuda dificult�ilor, a p�catelor �i a relelor din lume, exist� totu�i speran�� �i bucurie pentru oameni, dac� oamenii iubesc pe Dumnezeu �i pe semenii lor.
Totodat�, Na�terea Mantuitorului Iisus Hristos ne arat� c� noi nu suntem singuri, c� Fiul lui Dumnezeu din ceruri coboar� la noi, pe p�mant, Se face Om pentru ca pe oameni s�-i inal�e la ceruri, s�-i uneasc� ve�nic cu Dumnezeu Cel milostiv �i sfant. De aceea cant� Biserica acum: "Hristos Se na�te, m�ri�i-L, Hristos din ceruri, intampina�i-L, Hristos pe p�mant, in�l�a�i-v�!
Iubi�i credincio�i �i credincioase,
In tot timpul anului comemorativ-omagial 2009, poporul roman dreptcredincios a cinstit, cu mult� bucurie �i cu mult folos duhovnicesc, pe Sfantul Ierarh Vasile cel Mare �i pe to�i Sfin�ii Capadocieni. Noul an 2010 a fost declarat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ca fiind: "Anul omagial al Crezului ortodox �i al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane".
Ca atare, in anul urm�tor 2010 suntem chema�i s� in�elegem mai bine �i s� m�rturisim mai mult credin�a ortodox�, ca lumin� a vie�ii cre�tine �i temelie a mantuirii noastre, ca arvun� a vie�ii �i a fericirii ve�nice.
De asememea, in anul 2010, cu pre�uire �i recuno�tin��, vom pomeni pe to�i slujitorii sfintelor altare �i ai institu�iilor noastre biserice�ti, clerici �i mireni, care au contribuit timp de 125 de ani, din 1885, anul recunoa�terii Autocefaliei Bisericii noastre, pan� acum la p�strarea �i promovarea credin�ei ortodoxe in poporul roman, la dezvoltarea culturii cre�tine romane�ti, la int�rirea unit�ii noastre na�ionale, la dialogul �i cooperarea Bisericii noastre cu alte Biserici �i popoare cre�tine, precum �i la cultivarea demnit�ii romane�ti.
La inceputul anului 2010 se va publica o "Enciclopedie a Ortodoxiei Romane�ti", �i sper�m mai multe c�r�i dedicate Crezului ortodox, istoriei �i vie�ii Bisericii Ortodoxe Romane.
In noaptea de 31 decembrie 2009 spre 1 ianuarie 2010, to�i suntem chema�i s� in�l��m rug�ciuni de mul�umire (TE-DEUM) pentru binefacerile primite de la Dumnezeu in anul 2009 �i s�-I cerem ajutorul S�u pentru a ne imbog�i cu faptele bune ale credin�ei in anul nou 2010.
S� nu uit�m in rug�ciunile noastre nici pe romanii din afara hotarelor Romaniei, care se bucur� cand simt pre�uirea �i dragostea noastr� a tuturor celor din �ar�.
S� cultiv�m darul unit�ii na�ionale �i al p�cii intre oameni, s� fim harnici �i milostivi, s� unim libertatea cu responsabilitatea pentru a s�var�i binele in jurul nostru.
Cu prilejul Sfintelor S�rb�tori ale�Na�terii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou - 2010 �i Botezului Domnului, v� adres�m tuturor calde �i p�rinte�ti doriri de pace �i s�n�tate, fericire �i mult ajutor de la Dumnezeu in toat� fapta cea bun�!������
"Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu-Tat�l �i imp�rt�irea Sfantului Duh s� fie cu voi cu to�i"! (II Corinteni 13, 13)
Al vostru c�tre Hristos-Domnul rug�tor,
D A N I E L
� ARHIEPISCOP AL BUCURE�TILOR,
MITROPOLIT AL MUNTENIEI �I DOBROGEI,
�LOC�IITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI �I
�PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE.
ZIUA ONLINE  
 Afisari: 208  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
Stirile zilei 2009-12-19
 20:08 
Mars de comemorare: Revolutionarii striga "Romania, stat politienesc!"  2009-12-21
5 comentarii
 19:50 
Cultele se despart de Ministerul Culturii si vor trece in subordinea lui Boc  2009-12-21
22 comentarii
 19:49 
Vicepremierul propus, Marko Bela, nu va fi audiat de comisiile parlamentare  2009-12-21
2 comentarii
 19:42 
Un al treilea miltar rus cere azil politic in Geoargia  2009-12-21
18 comentarii
 19:41 
Mullen: Pentagonul trebuie sa fie gata sa prezinte Casei Albe "optiuni militare" in privinta Iranului  2009-12-21
39 comentarii
 19:29 
Gheorghe Ciuhandu, decorat de Majestatea Sa Regele Mihai  2009-12-21
42 comentarii
 19:21 
Editura Nemira cere falimentul  2009-12-21
4 comentarii
 19:12 
Romania, vazuta de prin ochii americanilor: Italia de la nord de Dunare  2009-12-21
7 comentarii
 19:12 
Un grup de tineri a comemorat, la Chisinau, Revolutia romana  2009-12-21
1 comentariu
 19:03 
Iuscenko: Sotia mea nu lucreaza la FBI, salariile sunt prea mici  2009-12-21
3 comentarii
 18:49 
Hugh Grant recunoaste ca este numai vina lui pentru ca e singur  2009-12-21
 18:45 
Columbia sustine ca Venezuela "a confundat sania lui Mos Craciun cu un avion"  2009-12-21
 18:31 
Bugetele de salarii ale Metrorex si CFR ar putea fi inghetate in 2010  2009-12-21
 18:15 
Vestigiile unei case din perioada Iisus Christos au fost descoperite la Nazaret  2009-12-21
1 comentariu
 18:11 
Groaza in strada: Un detectiv american si-a scos pistolul in timpul unei banale batai cu zapada (FOTO/VIDEO)  2009-12-21
1 comentariu
 18:00 
Udrea: Traian Basescu este ceea ce-i trebuie Romaniei (VIDEO)  2009-12-21
30 comentarii
 17:53 
Hasotti: Discursul lui Basescu - o dovada ca presedintele isi va accentua comportamentul "dominator"  2009-12-21
17 comentarii
 17:52 
A orbit temporar, in urma unui tratament de infrumusetare. VEZI DESPRE E VORBA!  2009-12-21
 17:29 
A ucis cu sange rece o femeie, pentru ca... era intr-o pasa proasta  2009-12-21
 17:27 
Nu e gluma: Politistii britanici cauta un barbat ce miroase posterioare in supermarket-uri  2009-12-21
4 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Minus 20 de grade luni noapte (3740 afisari)
 Vot de incredere pentru Prostanac, bucurie deplina pentru Player Imparat (3047 afisari)
 Mai avem structura anti-KGB/FSB, domnule Traian Basescu? (2695 afisari)
 Ezotericul lui Basescu (2568 afisari)
 Cel mai iubit fiu al poporului (2259 afisari)
 Lady GaGa, complet goala in bratele lui Kanye West (FOTO) (4595 afisari)
 Pretentie maghiara aplaudata frenetic de secui la Targu Mures: ''Independenta totala a Transilvaniei sau alipirea de Ungaria!'' (4386 afisari)
 Botezatu: Monica Columbeanu a negociat reangajarea soferului Voicu in dormitor! (VIDEO) (3751 afisari)
 Brittany Murphy prezenta simptome specifice gripei, in momentul mortii  (2964 afisari)
 Monica Columbeanu, exploatata sexual de un proxenet bacauan care isi ameninta victimele cu batai crunte (2795 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2009 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01992 sec.