Legea salarizarii unitare si legea reorganizarii agentiilor guvernamentale, legi asumate de Executiv in sedinta comuna a celor doua Camere, sunt constitutionale, a decis miercuri Curtea Constitutionala a Romaniei, transmite Agerpres. Judecatorii Curtii au respins astfel sesizarea formulata de PNL privind neconstitutionalitatea legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Decizia CCR este definitiva si general obligatorie. De asemenea, Legea Educatiei va fi discutata de CCR pe 18 noiembrie, completeaza NewsIn. In urma declararii legii restructurarii agentiilor guvernamentale drept constitutionala, revine in prim-plan posibilitatea intrarii bugetarilor in concediu fara plata timp de 10 zile, avand in vedere ca aceasta masura a fost inclusa in legea restructurarii agentiilor guvernamentale. Curtea Constitutionala�a decis, cu majoritate de voturi, ca�"Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International este constitutionala in masura in care prevederile Capitolului IV din lege nu se refera la persoanele pentru care durata mandatului este stabilita expres prin Constitutie", se arata in comunicatul CCR de miercuri, citat de NewsIn. De asemenea, judecatorii au stabilit ca�"Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice este constitutionala in masura in care prevederile art.41 alin.(2) lit.e) din lege, criticate prin obiectia de neconstitutionalitate, nu se refera la cazurile in care Legea fundamentala admite in mod expres cumulul de functii". In ceea ce priveste Legea educatiei nationale, judecatorii arata ca,�in urma deliberarilor, nu s-a obtinut majoritatea de voturi pentru a�lua o decizie, astfel incat discutiile vor fi reluate�pe 18 noiembrie. Initial, CCR trebuia sa se pronunte pe 28 octombrie pe cele trei legi, dar a amanat dezbaterile�pentru 9 decembrie, avand in vedere "complexitatea problemelor juridice care fac obiectul examinarii si care necesita o analiza deosebit de atenta". Intre timp, judecatorii au admis cererea de preschimbare a termenului pentru 4 noiembrie. Reprezentantii opozitiei au anuntat, pe 23 septembrie, ca au atacat Legea educatiei la Curtea Constitutionala (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a facut o trecere in revista a principalelor aspecte de neconstitutionalitate sesizate de liberali in Legea educatiei. "Cinci critici majore am dezvoltat in sesizarea noastra. Primul aspect este legat de directorii si directorii adjuncti ai unitatilor de invatamant, articolul 251 din lege, care spune ca profesorii care detin functia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, mentionand ca s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constitutie care arata ca nu pot face parte din partide politice doar judecatorii CCR, avocatii poporului, magistratii, membri activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. Un alt element reclamat de liberali se refera la solutionarea starii de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educatiei, se face urmatoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este in stare de incompatibilitate i se desface contractul de munca pe motive disciplinare. "Adica incompatibilitatea se solutioneaza prin intermediul dreptului muncii. O alta aberatie - directorii si directorii adjuncti ai unitatilor de invatamant nu au contract de munca, ci contract de management", a comentat liberalul.

Z.O.