Momentul ales de presedintele american Barack Obama pentru a anunta renuntarea la proiectul de amplasare a scutului antiracheta prevazut de predecesorul sau pentru Europa a dat ocazia interpretarilor de tot felul, de la un act de bun simt militar pana la un targ strategic cu Rusia, comenteaza AFP, preluat de Agerpres.
Aceasta noua ruptura rasunatoare de politica lui George W. Bush apare intr-un context diplomatic dinamic si priveste direct tari care trezesc patimi in Statele Unie: Rusia, mostenitoare a fostului inamic numarul unu (URSS), si noua "oaie neagra", Iranul.
Administratia Obama a trebuit sa faca mari eforturi pentru a stinge banuiala ca a renuntat la proiectul atat de ferm sustinut de Bush pentru a impaca Rusia, care se opusese vehement la instalarea scutului antiracheta in Europa Centrala, sau pe cea ca ar subestima sau minimaliza amenintarea iraniana. Ea a explicat ca a optat pentru un proiect mai adaptat si mai ieftin, pentru ca pericolul iranian a fost reevaluat si pentru ca s-au realizat progrese tehnice in apararea antiracheta.
"Sunt mult mai linistit in privinta pericolului iranian... N-au capacitatea sa lanseze o racheta care ar putea atinge Statele Unite", a spus vicepresedintele Joe Biden. Opozitia republicana n-a intarziat sa critice afirmatiile unui presedinte care pare predispus gafelor. Parlamentarul Roy Blunt a amintit ca, acum 70 de ani, Polonia, unde Bush dorea sa instaleze o parte a dispozitivului, era invadata de URSS. "In acelasi timp, vicepresedintele pretinde ca Iranul nu reprezinta o amenintare la adresa securitatii noastre sau a aliatilor nostri", precizeaza Blunt, acuzand Administratia de "complezenta" cu dusmanul.
Nimeni nu "indulceste" amenintarea iraniana, a replicat purtatorul de cuvant al lui Obama, Robert Gibbs. Ea face obiectul unei noi analize, iar recomandarile care au dus la noul proiect au fost facute tot de cele doua persoane ce au dat in 2006 avizele pentru proiectul lui Bush, a subliniat el. Statele Unite continua "sa ia in serios" aceasta amenintare, a adaugat el, mentionand seria de intalniri viitoare in cursul carora se va vorbi mult despre Iran: participarea lui Barack Obama la Adunarea Generala a ONU si un summit international saptamana viitoare, precum si discutii cu iranienii pe 1 octombrie. Acest calendar a dat apa la moara speculatiilor. Oare Obama incearca sa obtina un sprijin rusesc mai prompt decat pana acum pentru a contracara Iranul nuclear? Sau vrea sa favorizeze incheierea pana la sfarsitul anului a dificilelor negocieri privind arsenalele nucleare americane si rusesti?
"Nu-i deloc asa. Nu este vorba aici de Rusia", a spus Gibbs.
Decizia a fost anuntata acum pentru ca reexaminarea proiectului de instalare a scutului antiracheta s-a terminat de curand, a completat un oficial sub protectia anonimatului. Ea s-a bazat pe "realitati tehnologice si nu pe ideologii rigide", a adaugat expertul John Isaacs de la Centrul de control al inarmarilor. Un alt expert, Ted Galen Carpenter, de la Institutul Cato, n-a exclus un schimb de proceduri amabile, amintind permisiunea pe care a dat-o Rusia in iulie de utilizare a spatiului sau aerian pentru tranzitul militarilor si echipamentului militar american spre Afganistan. "Cred ca a fost gestul unei Moscove conciliante", a spus expertul, citat de AFP.
SUA neaga orice tocmeala cu Moscova
Casa Alba a dezmintit joi ca o tocmeala cu Moscova a motivat decizia presedintelui american, Barack Obama, de a renunta la fostul proiect de aparare antiracheta din Europa in favoarea unui ''nou demers'', transmite din Washington AFP.
''Absolut deloc'', a raspuns, la o intrebare in acest sens, purtatorul de cuvant al lui Obama, Robert Gibbs. ''Nu, nu despre Rusia este vorba aici'', a adaugat el.
''Este vorba de a apara patria. Este vorba de a ne apara soldatii trimisi in strainatate si este vorba de a asigura apararea aliatilor nostri, a aliatilor nostri europeni si ai NATO'', a declarat el jurnalistilor.
Anuntul privind un ''nou demers'' american al apararii antiracheta pentru Europa a suscitat imediat speculatii privind ''un win-win'' intre Washington si Moscova.
Rusia s-a opus vehement precedentului proiect. In ideea unei tocmeli, renuntarea la acest proiect ar convinge Moscova sa sustina SUA, mai ferm ca pana acum, in eforturile lor de a determina Iranul sa renunte la activitatile sale nucleare cele mai sensibile.
Presa rusa saluta o "noua etapa" in cadrul relatiilor ruso-americane
Pe de alta parte, presa rusa a salutat vineri o 'noua etapa' in cadrul relatiilor ruso-americane, in urma deciziei Statele Unite ale Americii de a-si abandona proiectul de scut antiracheta din Europa, criticat de Moscova.
Declaratia "istorica" a presedintelui american Barack Obama "poate marca o noua etapa in relatiile dintre Rusia si SUA", scrie cu satisfactie cotidianul "Vremia Novostei". Decizia SUA dovedeste ca "Washingtonul intelege importanta unor relatii bune cu Rusia", remarca, la randul sau, cotidianul guvernamental "Rossiiskaia Gazeta", preluat de AFP.
Potrivit "Kommersant", se poate considera ca acest demers al Washingtonului reprezinta o prima manifestare reala a "relansarii'' relatiilor ruso-americane. "In replica, Washingtonul astepata concesii considerabile din partea Moscovei pe tema Iranului, in special prin sprijinirea unor sanctiuni severe impotriva Teheranului si prin refuzul de a-i livra acestuia rachete de tip S-300", scrie "Kommersant", citand surse din MAE rus.
Statele Unite ale Americii au decis sa abandoneze, in forma sa actuala, proiectul lor de scut antiracheta din Europa dupa ce au revizuit in scadere amenintarea iraniana, lasand locul la ceea ce presedintele Obama a numit joi o "noua abordare", adaptata contracararii rachetelor cu raza scurta si medie de actiune.
Joi, presedintele rus Dmitri Medvedev a salutat decizia "responsabila" a omologului sau american de a abandona proiectul scutului antiracheta din Europa de Est si a apreciat ca exista conditii bune pentru o cooperare in privinta evaluarii riscului balistic.
Pe de alta parte, tot joi, Casa Alba a dezmintit existenta oricarui tip de tocmeala cu Moscova ce ar fi motivat decizia presedintelui american de a renunta la fostul proiect de aparare antiracheta in favoarea unui "nou demers".