Noul virus A(H1N1) al gripei porcine, inc� pu�in cunoscut, ca�tig� teren in emisfera sudic�, in timp ce cea nordic� se preg�te�te pentru un �oc la intorcerea sezonului rece, relateaz� AFP, potrivit NewsIn. Potrivit Organiza�iei Mondiale a S�n�t�ii (OMS), "mai multe sute de mii" de persoane au fost infectate �i circa 800 au murit dup� ce virusul - care combin� gene de grip� porcin�, uman� �i aviar� - a fost detectat pentru prima dat�, la sfar�itul lunii martie, in Mexic. Dup� aceea virusul s-a propagat cu o "vitez� f�r� precedent" �i in curand se va extinde pe toat� planeta, a avertizat OMS, potrivit c�reia "multe intreb�ri sunt in continuare f�r� r�spuns". In perioada iernii australe, virusul face ravagii in special in emisfera sudic�, dar continu� s� se propage �i in cea nordic�, in plin sezon cald. 100.000 de persoane au fost infectate s�pt�mana trecut� numai in Anglia, adic� de circa dou� ori mai multe decat cu o s�pt�man� inainte. "Nu avem experien�� cu virusul in timpul iernii in emisfera nordic�, pentru c� virusul �i-a f�cut apari�ia in luna martie (...) Intrebarea este, in concluzie, ce va face virusul? Nu �tim", a admis un purt�tor de cuvant al OMS, Gregory Hartl. Pentru moment, "majoritatea pacien�ilor se ins�n�to�esc, chiar �i f�r� tratament medical, la o s�pt�man� dup� apari�ia simptomelor". Dar virusul poate muta intr-o form� mai agresiv�, se tem exper�ii OMS, care le-au cerut autorit�ilor medicale s� semnaleze orice simptome "neobi�nuite". "Pentru moment, nu am obsevat nicio schimbare in comportamentul virusului. Ceea ce observ�m este extinderea sa geografic�", a subliniat purt�torul de cuvant al OMS. In emisfera nordic�, autorit�ile sunt ingrijorate. De�i un vaccin va fi disponibil in septembrie-octombrie, exist� temeri c� va fi prea tarziu. Pan� in prezent nu se �tie nici m�car dac� va fi nevoie de o injec�ie sau de dou� pentru a ob�ine imunitate impotriva bolii. Copiii �i adul�ii tineri sunt in continuare cei mai afecta�i, dar OMS nu �tie de ce: "exist� mai multe presupuneri", spune Hartl,de exemplu c� "este mai u�or pentru virus s� se propage in �coli". F�r� imbr�i��ri, meciuri de fotbal sau vase cu ap� sfin�it� Prima pandemie din acest secol a fost declarat� in 11 iunie �i, intr-o lun� �i jum�tate,a bulversat deja vie�ile a milioane de persoane. Mai multe ��ri musulmane �i-au sf�tuit popula�ia s� nu mearg� la Mecca, unde virusul s-ar putea r�spandi foarte u�or printre pelerini. Sud-americanii ezit� s� se mai imbr�i�eze, meciurile de fotbal sunt suspendate sau se �in f�r� spectatori, iar pe culoarele ONU, strangerile de man� sunt rezervate, teoretic, intalnirilor dintre ambasadori. Bisericile catolice au interzis vasele cu ap� sfin�it� de la intrarea in biserici. Schimb�rile afecteaz� �i procedurile medicale: in Marea Britanie Tamiflu se prescrie in prezent pe baza unui telefon. Astfel r�spunzand la un chestionar telefonic sau online, pacien�ii pot primi re�eta. Igiena - una dintre cele mai bune strategii pentru evitarea gripei porcine In fa�a virusului A(H1N1) al gripei porcine, cateva gesturi simple pot face diferen�a, pentru a opri propagarea �i a salva vie�i, subliniaz� autorit�ile medicale, citate de AFP, potrivit NewsIn. De altfel o pare dintre aceste m�suri sunt utile �i in cazul gripei sezoniere, care provoac� anual pan� la 500.000 de mor�i in lume. "Sp�latul pe maini, folosirea gelurilor antimicrobiene pot reduce propagarea virusului", subliniaz� Richard Besser, de la Centrul american pentru controlul bolilor (CDC). Un sfat valabil �i in cazul gastroenteritei, care afecteaz� anual milioane de persoane in Europa, potrivit speciali�tilor. Sp�latul pe maini, cu s�pun, trebuie s� dureze cel pu�in 30 de secunde �i nu trebuie uitate p�r�ile dintre degete. Apoi, mainile trebuie �terse cu un �erve�el sau un prosop uscat, care poate fi folosit �i pentru inchiderea robinetelor �i deschiderea u�ilor toaletelor publice. Acest lucru permite "evitarea transport�rii virusului", spune Didier Houssin, din Ministerul francez al S�n�t�ii. Tot pentru a reduce transmiterea virusului, un pacient care tu�e�te ar trebui s� i�i acopere gura �i nasul cu bra�ul, nu cu mana, cu care apoi atinge diferite obiecte, potrvit medicului Besser. Suflatul nasului, str�nutatul, tu�itul sunt gesturi cu grad ridicat de risc, potrivit exper�ilor, care recomand� folosirea batistelor de unic� folosin��, care trebuie aruncate dup� aceea. Cur�enie general� In perioada epidemiei, pentru a evita infectarea, este preferabil s� fie evitate contactele sociale precum pupatul sau strangerea mainii, subliniaz� profesorul Didier Raoult, specialist francez in boli infec�ioase. De asemenea, in lipsa unei m�ti de protec�ie, este recomandat�, pe cat posibil, p�strarea unei distan�e minime de "protec�ie sanitar�", de doi metri, intre persoane. Exper�ii medicali recomand� ca gest de salut o simpl� inclinare a capului, in locul unei strangeri de man� plin� de microbi. De asemenea, aerisirea inc�perilor, dezinfectarea regulat� a clan�elor, a robinetelor, paharelor, ochelarilor, telefoanelor �i tastaturii calculatoarele dau rezultate. Un bolnav care prezint� simptome de grip� (febr�, dureri de cap, oboseal�, etc.) ar trebui s� r�man� in cas�. De asemenea, ar trebui s� poarte o masc� de unic� folosin��, pentru a evita s� ii infecteze pe cei din jur. "Ar fi de dorit ca to�i bolnavii s� poarte (m�ti -n.red.) pentru a atenua pandemia", a explicat profesorul Houssin, care precizeaz� c� m�tile chirurgicale sunt suficiente pentru a opri r�spandirea pic�turilor de saliv� infectat� in jur, dar trebuie schimbate la fiecare patru ore. Ins� reflexul de a purta masc� este mai pu�in r�spandit in Europa decat in unele ��ri din Asia, dup� cum se poate observa in cazul gripei sezoniere.

ZIUA Online