Consilieri ai fostului pre�edinte american George W. Bush au luat in calcul folosirea armatei pe teritoriul american pentru a aresta un grup de indivizi suspecta�i de leg�turi cu al-Qaida, a anun�at vineri New York Times, citat de AFP, potrivit NewsIn. Citand inal�i oficiali din adminsitra�ia Bush, cotidianul arat� c� mai mul�i consilieri ai lui Bush, printre care vicepre�edintele Dick Cheney, au sus�inut in 2002 c� pre�edintele are dreptul s� recurg� la armat� pentru a aresta un grup de suspec�i de terorism la Buffalo, in nord-estul ��rii.
Cinci americani de origine yemenit�, suspecta�i de leg�turi cu al-Qaida, au fost aresta�i de FBI la Lackawanna, in apropiere de Buffalo, in septembrie 2002. Un al �aselea suspect a fost arestat in paralel in Bahrein. Decizia de a desf�ura trupe pe str�zile ora�ului pentru a face arest�ri ar fi fost un rar precedent in istoria american�, Constitu�ia SUA restric�ionand folosirea armatei pentru opera�iuni pe teritoriul ��rii, explic� New York Times. Al patrulea amendament din Constitu�ie interzice orice perchezi�ie nejustificat� efectuat� de armat�. Pe de alt� parte, potrivit unui act normativ din 1878 numit Posse Comitatus, armata nu are dreptul s� intervin� in treburile guvernului civil �i ale justi�iei sau intr-o procedur� judiciar�.
Potrivit publica�iei amintite, Dick Cheney �i al�i apropia�i ai lui Bush ar fi invocat un memorandum redactat in 23 octombrie 2001 de Departamentul de Justi�ie care stabilea c� recurgerea la armat� impotriva al-Qaida pe teritoriul american este legal�, dac� folose�te securit�ii na�ionale. Bush a decis in cele din urm� s� foloseasc� FBI �i nu armata, ai c�rei comandan�i nu fuseser� oricum consulta�i, adaug� Reuters. Printre cei care s-au opus ideii au fost consilierul pentru securitate na�ional� de la acea dat�, Condoleezza Rice, directorul FBI Robert Mueller �i Michael Chertoff, care atunci lucra in Departamentul de Justi�ie, iar ulterior a devenit secretar pentru securitate intern�. Suspec�ii aresta�i la Lackawanna au pledat to�i vinova�i de infrac�iuni la legea terorismului.