Colapsul economic al Letoniei ar afecta direct Estonia si
Lituania, precum si Suedia, de unde provin principalele banci de pe pietele baltice, dar va fi resimtit si in alte state din Europa de Est, mai ales Romania si Bulgaria, pe fondul vulnerabilitatilor macroeconomice similare, se arata intr-un articol publicat de prestigioasa revista Forbes semnat de Nouriel Roubini, alias Dr. doom al economiei.
"Legaturile comerciale si financiare directe dintre Letonia si economiile din Europa Centrala si de Est - cu exceptia celor baltice - sunt limitate, insa multe dintre aceste tari, in special Romania si Bulgaria, impartasesc cu Letonia vulnerabilitati macroeconomice similare, ceea ce inseamna ca o criza a micului stat baltic ar atrage atentia investitorilor asupra potentialului de colaps din restul regiunii", apreciaza Dr. Doom.
De asemenea, economistul apreciaza ca dezechilibrele externe ale Romaniei si Bulgariei "rivalizeaza, si uneori, depasesc" acumularea de factori negativi semnalata inaintea crizei din Asia. "Spre exemplu, deficitele de cont curent din Asia de Sud-Est variau, intre 1995 si 1997, de la 3% la 8,5% din PIB, in timp ce Romania, Bulgaria si cele trei state baltice au sarit de 10% din PIB in 2008"
Analistul, profesor la Stern Business School din cadrul Universitatii din New York, explica ca "explozia" economica ce s-a manifestat in Letonia in ultimii 10 ani au insemnat dezechilibre uriase ce au condus la un deficit de cont curent de 25% din PIB si o datorie externa ce urca pana la 140% din PIB, iar corectiile indicatoriilor se realizeaza foarte greu in orice conditii, insa criza financiara a afectat destul de puternic balanta de plati.
Premierul leton, Valdis Dombrovskis, a prezentat, miercuri, la Bruxelles oficialilor comunitari un plan de austeritate, care urmeaza sa fie votat in Parlament saptamana viitoare, element esential al eforturilor autoritatilor letone de a obtine noi fonduri din programul de 7,5 miliarde de euro convenit in 2008 cu Fondul Monetar International si Uniunea European.
Marti, guvernul a convenit cu partenerii sociali un nou val de reduceri ale salariilor din sectorul public, diminuarea salariul minim si introducerea unei taxe sociale progresive, prima de acest gen in istoria post-sovietica a Letoniei.