Recentele evenimente din Republica Moldova au dat nastere unor mari semne de intrebare referitor la modul in care Uniunea Europeana lucreaza cu tara sa membra, Romania, a carei conducere "facea declaratiile cunoscute si se ocupa de impartirea darnica de pasapoarte romanesti in Republica Moldova". Rezulta ca impartirea in masa de pasapoarte romanesti, adica de pasapoarte ale UE, cetatenilor unei tari vecine este, in viziunea UE, un lucru "normal", ca si statutul de"'necetatean" care exista in Letonia si Estonia. Insa, cele doua lucruri nu se imbina prea bine, afirma reprezentantul permanent al Rusiei pe langa UE, Vladimir Cijov, intr-un amplu interviu oferit cotidianului Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres. Declaratiile vin inaintea summitului UE-Rusia, ce urmeaza sa se desfasoare in perioada 21-22 mai, la Habarovsk. Cijov aminteste ca UE criticase Moscova pentru faptul ca aceasta ar imparti pasapoarte rusesti in Abhazia si Osetia de Sud. In opinia lui Cijov, acestea sunt standarde duble, care nu pot fi indreptatite nici macar prin conceptul de eurosolidaritate. Referitor la Parteneriatul Estic lansat de UE, diplomatul rus afirma ca pozitia Moscovei este de a contracara acest program. Rusia considera ca cele sase tari vizate de Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina) sunt puse in fata unei alegeri nefiresti: fie cu UE, fie inapoi in Rusia. De fapt, in linii mari, Moscova nu este impotriva cooperarii dintre tarile din CSI si UE, impotriva "visului de aur" care exista in unele tari postsovietice: de a deveni membre in UE. Important este ca acest lucru sa nu creeze noi linii de demarcatie in Europa, subliniaza Cijov. Vladimir Cijov afirma ca Rusia nu s-a pronuntat impotriva aderarii Ucrainei si Georgiei la UE, doar ca exista unele elemente de care trebuie sa se tina cont. Spre deosebire de aderarea la NATO, aderarea la UE este o idee care se bucura de popularitate in randul ucrainenilor. In ceea ce priveste Georgia, este putin probabil ca Bruxellesul sa doreasca sa discute cu actualul regim de la Tbilisi. Revenind la summitul UE-Rusia, ce urmeaza se desfasoare la Habarovsk, pe agenda de zi a acestuia s-ar afla mai multe probleme. Principala ar viza elaborarea unor abordari comune a crizei economico-financiare, coordonarea initiativelor in acest sens. Al doilea moment ar fi discutiile despre energetica, in special pe marginea ultimelor initiative ale Moscovei privind perfectionarea bazei de drept internationale pentru cooperarea in acest domeniu. Iar a treia problema de pe ordinea de zi a summitului UE-Rusia va fi reforma arhitecturii securitatii euro-atlantice, inclusiv propunerea Rusia privind prelungirea Tratatului pentru securitate europeana. In opinia lui Cijov, intre UE si Rusia nu poate exista o "criza de sistem", deoarece gradul de interdependenta dintre cei doi parteneri este destul de ridicat in cele mai diverse domenii, nu doar in cel energetic. Astfel, schimbul comercial dintre Rusia si UE este de 16 ori mai mare decat cel dintre Rusia si SUA. Cu toate acestea, pentru a putea planui cooperarea viitoare, este necesar ca Rusia sa beneficieze de mai multa claritate in ceea ce priveste configuratia organismelor de conducere ale UE. De asemenea, o alta problema ar fi, in opinia diplomatului rus, aceea ca unii dintre noii membri ai UE au venit in aceasta uniune cu o serie intreaga de "boli fantomatice" ale trecutului. La unii, aceasta boala isi are radacinile in perioada sovietica, la altii - in epoca Imperiului Rus. Toate acestea complica lucrurile, in conditiile in care deciziile politice din UE trebuie sa fie luate pe baza de consens. Potrivit lui Cijov, unele tari-membre ale UE se folosesc de acest principiu pentru a-si satisface interesele limitate si a-si alimenta in continuare fobiile

Z.O.