Dar de primavara, de la Muzeul Taranului Roman. Un targ de martisor, cu frumuseti mesterite de artisti veniti din toate colturile tarii. Mai mari, mai mici, din panza, matase sau ceramica, viu colorate si cu preturi pentru toate buzunarele, martisoarele din targul de la MTR va invita, de fapt, intr-o mica excursie prin Romania. Si, cata vreme va zambeste soarele de afara, merita sa va rapiti cateva minute pentru a va bucura privirea cu ceva cu adevarat special. Am ajuns la muzeu joi dimineata, a doua zi de Targ al Martisorului, un targ mic si colorat, intrat deja in constiinta colectiva prin diversitatea si unicitatea ofertei, dupa cum eram anuntati pe scurta prezentare de pe site-ul muzeului. In iarmaroc se simte iz de primavara, de colaci, de turta dulce si de voie buna. Vremea frumoasa i-a scos in curte pe mesteri. Traditie, creativitate, originalitate. Asa se pot caracteriza in trei cuvinte martisoarele expuse de comerciantii veniti nu doar din Tara de Sus (Botosani) si Suceava, ci si din Galati, Timisoara sau Bucuresti. Mare mi-a fost mirarea sa ma intalnesc cu Pacala, cu Smarandita Popii, cu Fata Mosului, dar si a Babei sau cu Mos Nichifor Cotcariul. Ce-i drept, nu in marime naturala, ci atat de mici incat, insotiti de un fir alb-rosu, au devenit martisoare de patru lei. "Vinovata" pentru aceste creatii este artista Ioana Lungu, venita in iarmaroc tocmai din satul lui Creanga, Humulesti. Nici unul dintre personajele humulestene nu e usor de facut, artista marturisind ca e un intreg ritual: intai se modeleaza din lut, apoi se ard, ca sa capete forma si de-abia apoi se trece la pictarea expresiei lor si bineinteles, la adaugarea detaliilor specifice fiecaruia. "Asta e partea cea mai grea, de redare a expresiei si gesturilor fiecaruia", recunoaste Ioana Lungu. Venit tocmai de unde se agata harta-n cui, din tara Botosaniului, mesterul popular Maricel Apalaghiei atrage atentia prin costumul traditional pe care il poarta. Martisoarele sale sunt prelucrate din lemn de nuc, cires, ulm sau tei si reprezinta speranta, soarele, dragostea materna sau cea dintre doi tineri, ba chiar intruchipeaza si pasarea maiastra. Cat dureaza sa le faca? Destul de mult, spune el, dat fiind ca intai le deseneaza pe cate-o macheta din lemn si apoi cu dalta incepe sa le sculpteze. Urmeaza finisajul, iar la final, uleiul de masline, care desavarseste formele si culoarea. Un astfel de martisor costa doar cinci lei. Matase, nasturi si...sapunuri "lanoase" Comerciantii s-au dovedit cu-adevarat inventivi, uimind nu doar prin maiestria detaliului, ci si prin materialele folosite. Astfel, puteti gasi martisoare din zona Bucovinei, lucrate din matase, simple sau cusute pe bucatele de sac, goblenuri in miniatura, obiecte din argint sau din margelute insirate pe guta, forme crosetate sau impletite din diferite tesaturi, felicitari cum se faceau odinioara la orele de lucru manual, din flori naturale, uscate sau chiar sapunuri lanoase de primavara, care pot fi folosite si dupa terminare, pe post de bureti de baie. La polul opus martisoarelor obtinute prin tehnici traditionale, se afla cele prelucrate din nasturi, pietre pretioase sau sarma de aluminiu si cupru. De altfel, comerciantii se impart in doua categorii: unii care au preluat mestesugul din mosi-stramosi si altii care pur si simplu s-au gandit sa faca si altceva decat ceea ce oferea piata. Si daca mesterul Maricel Apalaghiei isi promoveaza arta prin viu grai, artistii mai tineri au si bloguri pe care isi expun creatiile. Astfel ca, in urma unui click, aflam ca "b&w.shop" e locul unde stau in vitrina accesoriile hand-made ale Andreei din Timisoara, din "beads and wire". Blogul ei e locul unde gasesti accesorii cu tenta Art Nouveau, cu linii curbe, cu insusiri organice si cu accente de culoare. Pornind de la o sursa de inspiratie, tanara a gandit forme noi si diferite una de alta. Toate bijuteriile sunt facute din sarma de aluminiu si de cupru, tratata impotriva oxidarii (sau emailata) si margele. Cine are preferinte in privinta culorilor sau materialelor folosite pentru o bijuterie, o poate contacta pe Andreea prin intermediul email-ului. Legenda snurului negru/rosu al martisorului De la un click la legenda, e doar un pas... Tot de la unul dintre mesterii prezenti la targ aflam si cate ceva despre inceputurile martisorului, la noi. Obiceiul purtarii "martului" sau "martisugului", cum se mai numeste martisorul prin partile Moldovei, isi are originile in vremuri indepartate. Legenda spune ca tare demult traia pe pamant o baba foarte urata si foarte rea, care-si supunea nora la fel si fel de probe; astfel, intr-o zi a trimis-o sa prefaca "lana alba" in "lana neagra" (nu rosie!). Intr-o alta zi, a pus-o sa-i aduca fragi copti, desi inca nu se terminase luna lui Faurar. De fiecare data insa, nora reusea imposibilul, ajutata ba de Dumnezeu, ba de Sfantul Petru, ba de un flacau frumos, numit Martie. Vazand cum stau lucrurile, amagita si de un soare arzator, Baba Dochia, caci despre ea este vorba, "inraita si de iarna obosita, / Vru sa suie-n plai/ Ca-n luna lui Mai!" N-a uitat sa-si ia cu ea oile, dar si nelipsitele 9 (sau 12) cojoace. Potrivit legendei, "umbland cu oile prin padure, (baba) torcea lana din furca si gasind o para (ban vechi, de origine turceasca) i-a facut o borta (gaura), legand-o cu un fir de lana... " De atunci s-a infiintat obiceiul Martisorului! Finalul legendei, cu prefacerea babei in piatra din cauza indaratniciei ei, este arhicunoscut. Trebuie precizat insa, ca in plan simbolic, legenda prezinta, pe baza conflictului dintre soacra si nora, opozitia mitica dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre intuneric si lumina. Din iarmaroc nimeni nu pleaca fara o amintire Ceea ce ramane distinctiv intre cei peste 200 de artisti si mestesugari prezenti la targul de la Muzeul Taranului Roman, sunt cateva standuri, unul situat afara si unul inauntru, ale unui grup de oameni cu dragoste de Dumnezeu si cu simt artistic. Ei au facut din ceramica martisoare sub forma de cruciulite, carticele sau iconite, cu mesaje religioase, incepand de la opt lei, bucata. Asa ca din iarmaroc nimeni nu pleaca cu mana goala. Sunt preturi pentru toate buzunarele si martisoare pentru toate gusturile. Iar daca vi se face sete sau foame, puteti sa incercati cu incredere sucul de miere sau turta dulce si cu siguranta veti simti primavara mai aproape!

Text si foto: Crenguta STATE