Uniunea Editorilor din Romania (UER) - care acopera peste 80% din productia de carte scolara - a organizat in zilele de 13 si 14 februarie, la Cheia, a doua editie a Colocviilor de iarna, avand ca subiecte fierbinti manifestarea crizei in domeniul culturii scrise si problematica actuala a manualului si a cartii scolare. Desi invitata, doamna ministru Ecaterina Andronescu a transferat sarcina reprezentarii ministerului catre secretarul de stat Doina Pana, care la randul sau a delegat-o pe Daniela Laudoiu, sef Serviciu manuale. De altfel, manualele constituie marul discordiei intre UER si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inventicii (MECI), de peste zece ani. In toata aceasta perioada, suma alocata de stat a ramas neschimbata - 8 milioane euro - desi bugetul MECI a crescut, astfel incat editorii subventioneaza, practic, invatamantul romanesc. Raportand suma la numarul de elevi, rezulta o investitie de 2,3 euro (sub 10 RON) pe elev, pentru toate manualele, in conditiile in care, oficial, se aloca in total 1450 euro pe elev. Manualele au asadar o pondere de 1,8 la mie, de 30 de ori mai mica decat "Laptele si cornul", program aplicat doar la clasele I-VII si la prescolari. "Un cost de 2 euro pe manual ni s-ar parea decent, desi e doar a treia parte din cel mai mic pret dintr-o tara membru UE, aflata in fata noastra, respectiv Bulgaria. Ministerul ne plateste insa cu 20% mai putin din pretul tiparului si nu ia in calcul drepturile de autor, tehnoredactarea, promovarea, transportul si alte activitati, pe care le platim tot din buzunarul nostru.", a spus Mihai Penescu (ALL), presedintele UER, sustinut de directorii editurilor Sigma, Niculescu, Art, Corint, Meteor Press. Sarba pe loc a manualelor Editorii au acuzat deschis ministerul de santaj, incurajarea ilegala a preturilor de dumping si joc incorect, in care politicul se intretese nepermis cu ceea ce ar trebui sa insemne politica educativa. "In precedentul ministeriat Andronescu, s-au inventat notiuni aberante, ca mafia manualelor sau editorii, afaceristi verosi, care au creat un curent de opinie ostil noua si ne-au creat mari prejudicii", a mentionat Penescu. Totodata, potrivit lui Dan Iacob (Art), "directorul financiar din minister, Mihai Paunica, practic tine pe loc invatamantul romanesc, pentru ca da drumul la bani cand vrea domnia sa"; lucru confirmat, de altfel, in plen, si de Daniela Laudoiu. Un asemenea joc obscur a fost invocat si in legatura cu licitatia (inca neanuntata oficial) pentru manuale noi la disciplinele la care se sustin teze cu subiect unic. Claudiu Istrate, directorul executiv al UER, a demonstrat cu documente ca ministerul a aprobat o metodologie privind regimul manualelor, in alta forma decat cea convenita cu editorii, in ultimele ore de ministeriat ale lui Anton Anton. Si mai grav este un amanunt relevat de Dan Iacob: "Cu vreo patru luni in urma, intr-un interviu acordat postului National TV, doamna Andronescu a afirmat ca niciodata nu a fost de acord cu manualele alternative si cu politica editurilor. Acum este din nou ministru si probabil vrea sa-i distruga pe producatorii de carte scolara neagreati. Pe de alta parte, noi nu am regasit nicaieri in buget programele 100 euro pentru profesori si Fonduri pentru bibliotecile scolare. Daca intr-adevar se doreste ingroparea invatamantului, se va reusi. Mesajul nostru e insa clar: in actualele conditii, principalele edituri nu vor participa la licitatie." Penibilul imposibilului cerut de MECI, intr-un calambur caragialesc - manuale bune scoase pompieristic intr-o luna si jumatate - este amplificat de un paradox naucitor: se vorbeste despre manuale noi, dar programele scolare nu s-au schimbat, iar revizuire inseamna un glissando al unor capitole de manual, de la o clasa la alta. Exista inca manuale din care reiese ca Romania nu este membru UE si NATO! Concluzia, pe scurt, este: descentralizare si piata libera pentru manualele scolare, realizarea reala a reformei curriculare, metodologii transparente, strategii viabile, pe termen mediu si lung. Gauri negre in cultura Nici Ministerul Culturii si Cultelor nu a fost reprezentat la varf, singura delegata fiind Gabriela Necsuliu, cercetator la Centrul de Studii si Cercetare in Cultura - o bizara anexa a ministerului (cu doi directori si trei cercetatori), despre care aproape nimeni nu stia ca exista, desi centrul a fost infiintat in 2005. Barometrul culturii scrise, in cifre, facut astfel cunoscut, se refera la perioada 2005-2007, a fost comandat de MCC la vremea respectiva, dar nu se stie in folosul cui, caci o importanta categorie profesionala direct interesata de asemenea date, precum editorii de carte, nu a stiut pana vineri ca ar exista asa ceva. Fie si la nivelul anilor amintiti. Mai mult, editorii au identificat inexactitati flagrante in concluziile studiului, astfel ca "esantionul reprezentativ" al celor 1.600 de intervievati ramane cu o credibilitate indoielnica. Mentionam totusi o situatie dezastruoasa reiesita din studiu, care insa nu pare a mai impresiona pe nimeni, desi vorbim despre nivelul de instruire, cultura si civilizatie al societatii romanesti. Astfel, dupa anul 1989, 6% din bibliotecile rurale au fost desfiintate, iar 12% nu au avut bani pentru achizitii. Mai mult de jumatate din cei intervievati (55,4%) nu citisera in ultimul an nici o carte, iar in unele zone rurale s-a ajuns pana la 80%, vanzarea de carte fiind de altfel cea mai slaba din UE. In contextul crizei mondiale (care se afla acum in faza a doua, cea structurala, potrivit lui Cristian Niculescu, directorul Editurii Niculescu), editorii au mentionat ca exista o scadere medie cu 30% a vanzarilor si a incasarilor - acestea din urma venind de la difuzori cu cateva luni intarziere - astfel ca se poate vorbi despre recesiune in industria cartii din Romania. Principalele masuri de urgenta evocate de toti cei prezenti sunt reducerea personalului cu 10-25% si scaderea planului editorial cu pana la 35%, pentru acest an. Problema care macina, insa, dintotdeauna sistemul relatiilor dintre editori si cititori ramane cea a distributiei, coroborata cu cea a concurentei neloiale pe domeniul cartii. Romane cu fular Librariile din vechea retea nationala, cate nu s-au transformat in discoteci si baruri, au in marea lor majoritate o pozitie aproape nociva, in ce priveste comercializarea cartii. Acest produs cultural sta de obicei intr-un spatiu sufocant, volumele fiind ingramadite, inaccesibile cumparatorilor potentiali. La fel de adevarat este ca avem de-a face si cu multa maculatura. In 1995, premierul de atunci, Nicolae Vacaroiu a semnat o Hotarare de Guvern, prin care cele mai bune librarii din Romania erau trecute in patrimoniul R.A. Cultura Nationala, dar intre timp au murit, potrivit lui Calin Vlasie, directorul Editurii "Paralela 45". Un exemplu graitor este "Casa Cartii" din Campina. Un efect secundar important ar fi trimiterea catre tarabele stradale a acestui produs cultural, cel ce suporta prejudicii fiind cititorul. Trebuie mentionat ca, in mod tacit, intre edituri si firmele de distributie functioneaza regula pretului fix la carte, pe piata. "Acest principiu are o exceptie: Diverta. Intrucat nu exista o lege care sa-i interzica modificarea pretului de vanzare, Diverta adauga mai multe procente, astfel incat sa castige in orice imprejurare, dar asta pe noi ne dezavantajeaza. Pe de alta parte, a aparut o concurenta neloiala flagranta din partea unor trusturi de presa care vand carti odata cu ziarele, dar carti al caror pret e clar ca nu poate acoperi cheltuielile totale de productie, ceea ce de data aceasta contravine prevederilor legii. La fel, exista situatii ilare, in care unele librarii ofera spre vanzare carti la pachet cu fulare, cosmetice ori alte produse non-culturale. Un efect pe care-l constata oricine, cu urmari imprevizibile, dar oricum negative, este scaderea drastica a numarului de carti vandute. In Romania, se vinde mai putin de o carte pe locuitor, in timp ce tarile vestice ajung la 6 pana la 10 carti.", a spus Mihai Penescu. La ora actuala, piata romana de carte si manuale este evaluata la aproximativ 80 de milioane euro, de patru ori mai putin decat Ungaria, cu tendinte de scadere cu peste 30-40% in 2009.

Adrian-Nicolae POPESCU