Relatiile ruso-belaruse se inflameaza din nou. Belarus se incapataneaza sa nu accepte conditiile acordului semnat in cadrul Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva, in virtutea carora militarii belarusi sunt obligati sa participe la actiunile de lupta ale Fortei de reactie rapida in afara teritoriului belarus, relateaza marti cotidianul Kommersant, citat de Agerpres. Ministrul de Externe belarus Serghei Martanov a declarat la 5 februarie ca legislatia tarii sale nu prevede implicarea militarilor in actiuni de lupta in afara tarii.
Reactia Moscovei nu s-a lasat asteptata. Ambasadorul Rusiei in Belarus, Aleksandr Surikov, a explicat ca acordurile interguvernamentale semnate la 4 februarie, la Moscova, la summitul Tratatului de securitate colectiva din cadrul CSI exced legislatia nationala din punct de vedere juridic.
A urmat un nou contraatac al diplomatiei belaruse, care, prin vocea purtatorului sau de cuvant Andrei Popov, a afirmat ca nu tine de atributia unui ambasador sa estimeze valoarea juridica a legislatiei nationale belaruse.
Minskul a dat de inteles Moscovei ca desi a semnat acordurile de creare a Fortei de reactie rapida in cadrul CSI nu are de gand sa-si asume si obligatii concrete in acest sens si nu-si va trimite soldatii sa lupte in "punctele fierbinti" din afara teritoriului belarus.
Aceasta pozitia a Belarus a luat prin surprindere Moscova, mai ales ca presedintele Aleksandr Lukasenko participase la summitul din 4 februarie si-si luase angajamentul ca tara sa va participa cu un contingent de 2.000 de militari la Forta de reactie rapida a Tratatului de securitate colectiva.
Sapte state din spatiul postsovietic - Armenia, Belarus, Kazahstan, Kargazstan, Rusia, Tadjikistan si Uzbekistan - grupate in cadrul Organizatiei Tratatului de securitate colectiva (ODKB) au decis, in cadrul unui summit al organizatiei desfasurat miercurea trecuta la Moscova, crearea unei forte de reactie rapida.
Se preconizeaza ca forta de reactie operationala din spatiul postsovietic sa fie utilizata in cazuri de agresiune militara, operatiuni speciale contra terorismului international, a extremismului, crimei organizate si traficului de droguri, precum si in vederea lichidarii consecintelor catastrofelor naturale sau provocate de o eroare umana.