"Nu vom apara muncitorii straini cu un simplu 'da' sau un 'nu' la referendum, ci aliniindu-ne cu celelalte sindicate europene pentru a combate dumping-ul social". Afirmatiile au fost facute de o militanta care ilustreaza bine filosofia ce domneste in randul miscarii sindicale asupra prelungirii acordurilor de libera circulatie romanilor si bulgarilor, comenteaza publicatia elvetiana "Le Temps", citat de Ziare.com. Partidul Socialist (PS), Uniunea Sindicala (US) si Unia, principala sa componenta, au luat recent pozitie in favoarea acestui proiect, esential pentru viitorul politic, social si economic al Elvetiei si pentru relatiile sale cu Uniunea Europeana.
In fata liberei circulatii a persoanelor care face parte dintr-un "pachet" de sapte acorduri bilaterale incheiate intre Elvetia si UE, se ridica cel putin cinci semne de intrebare.
Intrata in vigoare in 2002, libera circulatie a avut oare urmari grave? In timpul anilor '90, inainte de integrarea Elvetiei in piata europeana a muncii, rata somajului in aceasta tara era mult mai mare decat in prezent.
Desigur, de cateva saptamani, recurgerea la somajul partial nu inceteaza sa se extinda si numeroase companii au anuntat concedieri. Insa aceasta degradare a situatiei economice nu deriva din integrarea progresiva a tarii in cadrul UE. Intervine din cauza politicii catastrofale a marilor banci care, asemeni UBS, au facut din obtinerea de profituri pe termen scurt tema centrala a actiunii lor. Libera circulatie nu a dus la o "invazie" a tarii. Altfel spus, nu exista nici sindromul fierarului bulgar si nici al vanzatoarei romance. A ramas un mit, asemeni instalatorului polonez.