Romania si Bulgaria, tari recent aderate la Uniunea Europeana, au devenit principalele candidate la o ''aterizare fortata'' dupa ce economiile lor au inregistrat o crestere rapida, de aproximativ 7-8% la an, sustin jurnalistii de la The Economist, intr-un material intitulat ''Petrecerea se apropie de sfarsit''. ''Himera proprietatilor din Bulgaria pare sa fie la limita exploziei, desi inca nu a afectat restul economiei. Evitand sanctiunile de la Bruxelles (nu complet, in cazul Sofiei), politicienii din Balcani par sa creada ca sfidarea legilor economice este o chestie sigura'', se arata in articolul mentionat, citat de Agerpres. Timp de zece ani sau chiar mai mult, Europa de Est a beneficiat de un noroc exceptional si de cele mai multe ori neasteptat. Stabilitatea politica si economica, inclusiv aderarea la Uniunea Europeana a zece state, a crescut increderea investitorilor si au redus costurile imprumuturilor. O rezerva importanta de muncitori ieftini si silitori, impreuna cu talentele antreprenoriale lasate sa se manifeste, au produs noi afaceri private infloritoare. In cele mai multe state, ratele de crestere au fost fantastice. Inevitabil, nu putea dura la nesfarsit. Costurile salariale sunt in crestere, forta de munca a inceput sa muste. Infrastructura invechita, cum ar fi celebrele sosele din Polonia, afecteaza afacerile. In cateva state inflatia este in crestere. Si pietele mondiale se restrang, mai ales in domeniul exporturilor si al sporirii capitalurilor. In pofida acestor factori, cresterea economica a fost surprinzator de puternica in acest an. Partial aceasta se datoreaza faptului ca incetinirea in zona euro este abia la inceput. Un alt motiv ar fi cresterea cererii pe plan intern si modificarea produselor pentru exportul in Europa Occidentala, arata sursa citata. Marile exceptii sunt statele baltice, Estonia si Letonia, care se confrunta cu un deficit urias de cont curent. Acum baloanele au explodat. De exemplu, in Letonia, vanzarile de retail au scazut in iunie cu 8,3 la suta fata de 2007, productia industriala este in declin, cu 6,4 la suta. Si industria constructiilor este in regres iar inflatia ramane ridicata la enorma valoare de 17 la suta. Pentru o tara cu o moneda stabila, este infricosator. Previziunile optimiste de pana acum s-au dovedit neintemeiate. Bancile straine, in special cele suedeze, care detin cea mai mare parte a sistemului financiar, par sa nu fie atinse de criza creditelor ipotecare. Si nu sunt semne de extindere a problemelor cu care se confrunta statele baltice in restul regiunii. In cea mai importanta economie din regiune, Polonia, lucrurile par sa stea mai bine. Cresterea in primul trimestru din 2008 a fost de 6,1 la suta fata de 2007. Multi polonezi si-au parasit locurile de munca din Marea Britanie si Irlanda si s-au intors acasa, tentati de salariile ridicate. Somajul, care a fost de 20 la suta in 2003, pare ca va disparea in Polonia. Dar probabil cresterea economica va incetini acum, mai ales daca vor continua sa creasca ratele dobanzii, de la patru la suta in 2007, la sase la suta in prezent si probabil ca se vor majora in viitor. Astfel zlotul se va aprecia in continuare, fata de euro. Aprecierea monedei nationale ar putea fi una din cauzele intoarcerii polonezilor acasa dar totodata afecteaza exporturile Poloniei, sustin jurnalistii de la Economist. Criticii spun ca guvernul ar trebui sa faca acum mai multe reforme in domeniul finantelor publice, in special la pensii, si sa demareze proiecte importante de infrastructura, inainte de o micsorare a fortei de munca in urmatorii ani. Aceste masuri ar imbunatati sansele Poloniei de a adera la moneda euro, probabil dupa 2013. Pana acum, Slovenia a adoptat moneda euro si Slovacia o va adopta la inceputul anului viitor. Alte tari nu par aproape de a adera la zona euro. Cea mai mare ingrijorare este reprezentata de Ungaria, tara cea mai dependenta de increderea continua in pietele de capital. Un guvern subred a reusit surprinzator de bine sa restabileasca stabilitatea macroeconomica a Ungariei. Deficitul bugetar a ajuns la 9,4 la suta din PIB in 2006, analistii apreciind ca deficitul bugetar ar putea scadea la 3,5 la suta pana la sfarsitul acestui an.

A.E.