Ziua Logo
  Nr. 4274 de joi, 3 iulie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Politica
Presedintele Basescu si procurorul general ar trebui sa dinamizeze procesul de anchetare
Marius Oprea: Fo�tii tor�ionari sunt acum directori de banc� sau de concern interna�ional
-- Intr-un interviu acordat NewsIn, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea, crede c� pre�edintele B�sescu �i procurorul general ar trebui s� dinamizeze procesul de anchetare a fo�tilor tor�ionari, deoarece nici unul nu a fost condamnat de justi�ie pan� acum.
 3 iulie, 17:58 
Reporter: A trecut un an �i jum�tate de la condamnarea comunismului in Parlament, cand au fost promise anumite legi �i m�suri in urma raportului Tism�neanu. Cat, din ce s-a promis, s-a realizat pan� acum?
Marius Oprea: Noi nu facem altceva decat s� punem in aplicare concluziile �i recomand�rile din raportul Tism�neanu. M� mir, ins�, c� domnul pre�edinte B�sescu nu intervine la procurorul general pentru dinamizarea unui proces real impotriva comunismului �i a comuni�tilor �i a celor care au comis crime �i abuzuri in timpul regimului comunist, pentru c� un organism atat de important nu pot s�-l condamn eu.
Cred c� pre�edintele ar trebui s� se implice, nu doar la nivel declarativ in acele ac�iuni, pentru c� doamna procuror general pur �i simplu nu aplic�, in niciun fel, aceste recomand�ri, dup� cum v� spuneam, de incadr�ri juridice f�cute de procurorii militari, cu tergivers�rile acestor dosare, cu dosarele minariadelor, cu dosarele revolu�iei. Am avut parte numai de promisiuni neonorate.
In opinia mea, singura institu�ie care incearc� s� pun� in aplicare, cu toate piedicile pe care ni le pun unii si al�ii, suntem noi, cei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. �i noi ne lovim de foarte mari greut�i, inclusiv de accesul la arhive, de colaborarea cu celelalte institu�ii ale statului, de�i institutul este o agen�ie guvernamental�. Avem foarte mari greut�i, in special, in ceea ce prive�te o colaborare eficient� cu structuri ale statului care ar trebui s� sprijine aceste ac�iuni de condamnare a celor vinova�ilor pentru crime �i abuzuri din anii regimului comunist. De exemplu, cand cerem serviciilor secrete informa�ii, suntem trata�i cu "flit".
Senza�ia mea este c�, la nivelul de varf al factorilor de execu�ie este vinovat pre�edintele, care ar dori tergiversarea tuturor acestor cauze �i care ar mai dori �i s� nu aduc� vreun securist in instan��. Da�i-v� seama ce s-ar intampla dac� ar zice unul: "dar stai pu�in, aduce�i-l �i pe colegul �la", "dar, cutare om politic a fost �i el informator"...
Cred c� pentru oamenii politici, extrem de importan�i din aceast� �ar� - �i lista incepe cu pre�edintele Romaniei - desconspirarea real� a celor care au comis crime �i abuzuri in timpul comunismului �i o tragere a lor la r�spundere a acestora echivaleaz� cu o sinucidere politic�. De aceea, toate r�man la nivel declarativ.
Rep: De ce crede�i c� nu se dore�te rezolvarea acestei situa�ii?
Marius Oprea: Cred c� pre�edintele B�sescu a folosit raportul Tism�neanu doar ca pe o platform� politic�. Atata vreme cat nu s-a implicat �i nu se implic� deloc, ci mai degrab� suntem impiedica�i s� ne facem treaba �i s� continu�m investiga�iile aducand, pan� la urm�, ofi�eri de securitate, activi�ti de partid, fo�ti informatori, in instan�� printr-o colaborare real� �i efectiv� cu organele de cercetare penal�, inseamn� c� raportul r�mane doar un document declarativ �i s-a vrut doar bifarea unui subiect pe agenda politic�.
Este foarte probabil s� existe o complicitate a t�cerii la un nivel mai inalt decat ne putem imagina. Ar fi foarte simplu pentru pre�edinte dac� vrea o condamnare real� a comunismului, cum tot d� el sfaturi �i merge peste tot, s� cear� �i doamnei procuror general Codru�a Kovesi, care, �ti�i bine c� ascult� ce-i spune pre�edintele, s� dinamizeze activit�ile de cercetare in aceste dosare, pentru c� avem plangeri de acum aproape 3 ani �i nu avem niciun fel de rezultat concret.
Rep: Ce trebuie s� se fac� pentru ca in aceste dosare s� se ajung� la condamn�ri?
Marius Oprea: Mai avem o colaborare �i la nivel de legisla�ie �i am f�cut, inclusiv, propuneri la nivelul Ministerului Justi�iei pentru modificarea Codului Penal, pentru a face posibil� o condamnare in termeni reali a celor vinova�i de crime �i abuzuri in timpul regimului comunist. Dar, atata vreme cat, de exemplu, in cazul lui Ple�i�� exist� de aproape doi ani rechizitoriul, am completat �i noi acest probatoriu cu o mul�ime de acte �i documente - �i nu a fost u�or - tot nu se face nimic. Cu toat� "condamnarea comunismului" pe care a f�cut-o pre�edintele, niciun ofi�er de securitate nu se afl� in instan�a de judecat� pentru a r�spunde pentru faptele sale. Este o condamnare a comunismului strict formal�.
Uneori, am senza�ia c� lucr�m in zadar. Pan� la urm�, ne vom vedea nevoi�i s� facem pur �i simplu publice toate rezultatele investiga�iilor noastre pentru c� incep s�-mi pierd cu totul increderea intr-o voin�� politic� la cel mai inalt nivel, adic� din partea pre�edintelui Romaniei de a condamna crimele comunismului.
Rep: Cate plangeri a depus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului la Parchet impotriva tor�ionarilor sau a fo�tilor ofi�eri de Securitate?
Marius Oprea: Mar�i (8 iulie, n.r.), vom depunde la Parchet cea de-a �aptea sesizare in leg�tur� cu abuzurile asupra lui Vasile Paraschiv, dar plangerile privesc un mare num�r de oameni, peste 400 de persoane, pe care noi le consider�m fo�ti tor�ionari in baza probelor pe care le-am adunat. Plangerile sunt colective. Avem o problem� legat� de proceduri in ceea ce prive�te numele tor�ionarilor. Nu dorim ca Parchetul s� ne repro�eze c� impiedic�m cercetarea penal�, desconspirand numele celor care fac obiectul cercet�rii penale. Sunt aproape 70 de fo�ti ofi�eri de securitate, activi�ti de partid �i informatori in aceast� sesizare, in cazul Vasile Paraschiv.
Rep: Aceste plangeri se refer� la procurori sau poli�i�ti care lucreaz� acum in sistem?
Marius Oprea: Doar unul dintre ei mai este in sistem. Este vorba de cazul comisarului Radu Moldovan de la Miercurea Ciuc. Nu a fost suspendat, dar Corpul de control al Ministerului de Interne a trimis acolo ni�te persoane care s� fac� o anchet�. Aici este o problem�. �ti�i cum e "corb la corb nu-�i scoate ochii". Decizia apar�ine justi�iei. Al�i tor�ionari lucrez� in alte domenii, dar sunt persoane active sau sunt pensionate. Trebuie re�inut faptul c�, in anii 50, media de varst� a anchetatorilor Securita�ii era de 25-26 de ani. A�a cum tr�iesc de�inu�ii politici, a�a tr�iesc �i fo�tii tor�ionari, numai ca fo�tii tor�ionari au pensii de 10 ori mai mari decat de�inu�ii politici. Fo�tii tor�ionari, care sunt activi in campul muncii, lucreaz�, acum, in institu�ii pe posturi bine pl�tite, in concerne interna�ionale. Este vorba, in special, de fo�ti ofi�eri de Securitate care au lucrat in Direc�ia de Informa�ii Externe a Securit�ii. Fo�tii tor�ionari sunt, acum, directori de banc� sau directori in reprezentan�a comercial� a unui concern interna�ional important. A� prefera s� nu dau nume, pentru c� ne dau in judecat� �i, in plus, ar putea s� cread� procurorii c� interferez cu activitatea lor, iar ei nu mai pot s� fac� urm�rirea penal�, pentru c� am desconspirat eu ni�te nume. Suntem o agen�ie guvernamental� �i avem datorii inclusiv legate de procesarea datelor cu caracter personal �i a documentelor clasificate �i trebuie s� respect�m �i prezum�ia de nevinov�ie.
Rep: Ce fel de documente inso�esc plangerile depuse de Institutul Roman de Investigare a Crimelor Comunismului la Parchet?
Marius Oprea: In special, documente de arhiv�, dar �i m�rturii ale celor care au avut de suferit de pe urma respectivilor ofi�eri din structuri, indiferent c� au fost din Securitate, din mili�ie sau procuratur�. Avem documente din arhivele fostei Securit�i, dar �i din arhivele str�ine. De exemplu, in cazul celor care au colaborat cu "Carlos", nu am primit de la arhivele serviciilor de informa�ii din Romania nimic. In schimb, am primit documente din arhivele germene �i maghiare, inclusiv de la serviciile de informa�ii de acolo.
Rep: Ce s-a intamplat cu aceste plangeri depuse la Parchetul General?
Marius Oprea: Aici trebuie s�-i pune�i intrebarea doamnei procuror general Codru�a Kovesi. Dosarele inc� se afl� la Parchet �i cel pu�in, senza�ia mea este c� nu se dore�te rezolvarea lor. Au trimis, la un moment dat, o situa�ie in care se spunea c� se lucreaz� la identificarea persoanelor respective. Noi, in general, cand facem o plangere, il men�ion�m pe cel impotriva c�ruia facem plangere cu nume �i cu date de identificare. Nu in�eleg ce mai identifica ei, de doi ani incoace. Prima sesizare este din 2006, impotriva a 14 ofi�eri de securitate care au inc�lcat Constitu�ia.
Rep: Risc� aceste fapte s� se prescrie?
Marius Oprea: Am primit o prim� rezolu�ie de la Parchetul Militar de neincepere a urm�ririi penale in leg�tura cu patru ofi�eri de securitate care au torturat un om. Procurorii nu au f�cut incadrarea la acte de tortur� care sunt imprescriptibile, ci la abuz in serviciu. E ca �i cum ii acuz� pe respectivii c� au f�cut o anumit� gre�eal� la locul de munc�. Actele de tortur� se incadreaz� la crime impotriva p�cii �i a umanit�ii. Aici este o problem�. De judecat�. De incadrare. Noi nu le putem dicta procurorilor incadrarea juridic�. Acesta este un prim semn c�, in Romania, conducerea Parchetului General nu dore�te condamnarea comunismului. �i totul depinde de voin�a procurorului general. Exist�, de mult� vreme - �i noi am contribuit cu foarte multe dovezi - dosarul generalului Ple�it�, pentru acte de terorism in colaborarea cu Carlos. Nici in momentul de fa��, rechizitoriul pentru trimiterea in judecat� nu a primit avizul conducerii Parchetului general, pentru ca, in sfar�it, un general de securitate s� ajung� s� r�spund� in fa�a legii pentru faptele sale. Sunt fapte de terorism �i astea chiar c� nu se prescriu.
Rep: Pentru cate persoane face�i investiga�ii, in acest moment?
Marius Oprea: Acum, am inceput investiga�ii complexe pentru identificarea celor care au fost asasina�i de securitate f�r� sentin��, pur �i simplu impusca�i �i ingropa�i in campuri sau b�tu�i. Dup� estim�rile mele este vorba de cam 7000 de oameni din diferite comune ale ��rii.
Rep: Ce proiecte ave�i pentru a rezolva aceste cazuri?
Marius Oprea: Avem un proiect in care propunem �tergerea condamn�rilor politice, vorbim despre acele persoane condamnate politic. De exemplu, dac� un fost de�inut politic se duce s�-�i ia cazierul, se treze�te c� figureaz� cu diferite intrac�iuni pe care nu le-a comis, dar pentru care a fost condamnat in regimul comunist. Am pornit de la ideea c� de�inu�ii politici din vremea regimului comunist nu mai trebuie s� apar� ca vinova�i in fa�a statului. Ace�ti oameni au dreptul la desp�gubiri din partea statului roman, pentru suferin�ele pe care le-au indurat.
Al doilea proiect de lege, pe care l-am propus, este legat de pensiile tor�ionarilor. Doar s�-i aminte�ti in Monitorul Oficial pe cei pentru care instan�ele au pronun�at sentin�e irevocabile, iar prin ac�iunile lor, au comis abuzuri impotriva drepturilor �i libert�ilor omului. Noi le pl�tim acestor tor�ionari pensii de 10 ori mai mari decat au fo�tii de�inu�i politici. Un securist ia 40 de milioane de lei vechi. Mi se pare absurd ca noi, dup� ce o instan�� identific� un vinovat pentru actele intreptate asupra drepturilor omului, s�-l recompens�m, in continuare, cu pensii super barosane.
Mai avem un proiect legat de participan�ii la revolta muncitoreasc� de la 15 noiembrie, ordonan�� de urgen�� care a intrat deja in vigoare. Participan�ii de la revolta din 15 noiembrie 1987, de la Bra�ov, primesc acelea�i drepturi ca �i de�inu�ii politici.
Un alt proiect este legat de desp�gubirile pe care ar trebui s� le primeasc� urma�ii celor executa�i f�r� sentin�� in regimul comunist. Acest proiect nu a fost inaintat inc� Guvernului, a�a cum au fost inaintatele primele dou�. Am pornit de la ideea c� sunt persoane care au avut enorm de suferit, pentru c� membri ai familiei au fost executa�i de Securitate, f�r� niciun fel de judecat�. Nu au fost executa�i in urma unei sentin�e a vreunei instan�e din Romania, ci pur �i simplu, au fost ridica�i noaptea din pat, du�i pe un camp, impu�ca�i acolo �i ingropa�i. Sunt destine distruse. Ne-am gandit s� propunem, pentru fiecare familie, pentru fiecare persoan� executat� in familie, s� se ofere, doar o dat�, suma de 300 de milioane de lei vechi.
Cazul lupt�torului anticomunist Vasile Paraschiv ajunge la procurorii militari
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania va depune, pe 8 iulie, la Parchetul de pe lang� Inalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, Sec�ia parchetelor militare, o sesizare in leg�tur� cu zeci de tor�ionari care l-au cercetat �i torturat pe lupt�torul anticomunist Vasile Paraschiv.
"Mar�i, vom depunde la parchet cea de-a �aptea sesizare in leg�tur� cu abuzurile asupra lui Vasile Paraschiv. Sunt aproape 70 de fo�ti ofi�eri de securitate, activi�ti de partid �i informatori in aceast� sesizare", a declarat, pentru Marius Oprea.
Z.O.  
 Afisari: 2273  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 8 Afiseaza toate comentariile  
Cum sa faca Basescu ce va contra "sistemului"?   de FB
Cunoastem bine   de Eufrosin
Altu' care mananca kkt!   de G.B.
...estilor   de popdan
OPINIA CLUBULUI DE SOLIDARITATE M.EMINESCU   de GHEORGHE BALAN
Condamnarea comunismului?Praf in ochii prostilor.   de ciuciugaia
HAHAHA !!! ce secret mare, nici nu stiam de asa o porcarie. Chiar asa???   de cercetas
Si ce ne spui noua? Mergi si spune la DNA   de DanBruma
A r h i v a
Stirile zilei 2008-07-03
 20:10 
Cristi Chivu si Adelina Elisei s-au casatorit civil (VIDEO)
2 comentarii
 19:37 
Presedintele ALE le cere maghiarilor sa spuna exact ce vor in privinta autonomiei
22 comentarii
 19:20 
Ambasadorul SUA in Romania: "Problema eliminarii vizelor pentru romani este studiata de Congresul American"
18 comentarii
 19:13 
Nuntile sunt mai ieftine in Ungaria decat la noi
2 comentarii
 19:11 
Deputatii au tinut secreta intalnirea cu ambasadorii UE
1 comentariu
 18:15 
Cunoscuta balerina rusa Irina Baronova a murit
2 comentarii
 18:09 
Autoritatile cer aer conditionat pentru animalele din batatura taranilor
5 comentarii
 17:37 
Curtea de Arbitraj Sportiv ridica sanctiunile impotriva Stelei
 17:24 
Amy Winehouse a ajuns si in arest la domiciliu
 17:20 
Orasele plutitoare, refugii in fata schimbarilor climei
2 comentarii
 17:20 
Soldat rus despagubit la CEDO pentru ca a fost obligat sa execute 350 de genuflexiuni
3 comentarii
 17:20 
ANI: Membrii conducerii Fondului Proprietatea sunt obligati sa-si declare veniturile
 17:07 
Cersetorul cu milioane in banca de la metroul bucurestean (VIDEO)
12 comentarii
 17:03 
 16:54 
Filmele din mediul online inrosesc retelele
 16:47 
Rusia: Roman Abramovici ''s-a spalat pe maini'' de conducerea regiunii Ciukotka
1 comentariu
 16:43 
Seful Gazprom: Barilul de petrol la 250 de dolari? Doar o chestiune de timp!
 16:39 
In timpul Olimpiadei de la Beijing, politistii chinezi vor patrula pe... trotinete SF
1 comentariu
 16:38 
Presedintele Coreei de Sud cere incetarea protestelor fata de importul de carne de vita
3 comentarii
 16:37 
Continental Airlines si alte cinci persoane aduse in fata justitiei in cazul prabusirii unui avion de tip Concorde
 Top afisari / comentarii 
 Prada istorica de patru miliarde de euro (1991 afisari)
 Moda "cyber-drogurilor" (1805 afisari)
 Harta disputei romano-ucrainene (1699 afisari)
 Dictatura interceptarilor (1177 afisari)
 Cu foamea in gat (1142 afisari)
 Incest cu acordul parintilor: Doi frati traiesc impreuna si au trei copii  (2569 afisari)
 Cersetorul cu milioane in banca de la metroul bucurestean (VIDEO) (2358 afisari)
 Marius Oprea: Fotii torionari sunt acum directori de banc sau de concern internaional (2273 afisari)
 A violat un copil de noua ani  (1871 afisari)
 Pepe, dat afara de la Antena 1 (1770 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01314 sec.