Ziua Logo
  Nr. 4256 de joi, 12 iunie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Ancheta in dou dosare privind mineriada din iunie 1990 este aproape de finalizare
-- Dosarul privitor la evenimentele 14 - 15 iunie, adic sosirea i staionarea minerilor in Bucureti, i dosarul in care este anchetat fostul ef al statului, Ion Iliescu, sunt aproape de finalizare, procurorii urmand s dea in curand o soluie.
 12 iunie, 12:38 
"In cele dou dosare declinate la Secia de Urmrire Penal i Criminalistic, ancheta este intr-un stadiu foarte avansat i sunt ateptate intr-un termen rezonabil soluiile", a declarat, pentru NewsIn, procurorul Ramona Bulcu din cadrul Biroului de Pres al Parchetului General.
Dup decizia Curii Constituionale din iunie 2007, Secia Parchetelor Militare din Parchetul General a declinat ctre Secia de Urmrire Penal i Criminalistic dou dosare dintre cele instrumentate cu privire la mineriada din 1990.
Astfel, este vorba de marele dosar al mineriadei care cuprinde evenimentele 14 - 15 iunie, adic momentul sosirii minerilor in Bucureti i staionarea lor din capital, iar cel de-al doilea dosar este cel in care este anchetat fostul ef al statului, Ion Iliescu.
Fostul preedinte Ion Iliescu a fost audiat ultima oar in decembrie 2007 la Parchetul General in legtur cu evenimentele din 13 iunie 1990.
Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declaraii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat, pe 7 decembrie, dup ce a anunat infirmarea rezoluiei de incepere a urmririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990, c a constatat mai multe inclcri ale legii in instrumentarea cauzei.
"In primul rand, procesul verbal de incepere a urmririi penale trebuie s intruneasc cateva condiii de form prevzute in mod expres in codul de procedur penal. Sunt mai multe inclcri ale legii, in primul rand persoana care a inceput urmrirea penal i in al doilea rand nu au fost respectate condiiile de fond i de form ale actului procedural. In ceea ce privete calitatea celui care a intocmit urmrirea penal, pot s v spun c urmrirea penal a fost inceput de procurorul Dan Voinea, dei acesta nu era legal investit s fac urmrire penal in cauz. In momentul in care soluia in acest dosar a fost infirmat, cauza nu a fost repartizat procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi.
Nefiind investit s efectueze acte de urmrire penal in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesual s emit un proces verbal, a mai spus Kovesi. "Procurorul Dan Voinea era incompatibil s efectueze acte de urmrire penal in acest dosar intrucat iniial dumnealui a fost cel care a sesizat instana de judecat i a fcut cercetrile iniiale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urmririi penale, motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil s mai fac acte de urmrire penal", a mai spus procurorul general.
Kovesi a explicat raiunile actului de infirmare a rezoluiei de incepere a urmririi penale impotriva invinuitului Ion Iliescu. "Increderea oamenilor in ceea ce fac procurorii nu va veni decat atunci cand instanele de judecat vor pronuna hotrari de condamnare pe rechizitoriile intocmite de procurori. Hotrarile dispuse in ultimul timp de instanele de judecat in dosarele mari au indus ideea c procurorii intocmesc acte de urmrire penal lipsite de rigurozitatea necesar. Nu sunt dispus niciun moment s acopr erori in activitatea procurorilor", a declarat Kovesi
Kovesi a precizat la acel moment c infirmarea soluiei de incepere a urmririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamn sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand s continue.
Procurorul general Codrua Kovesi a declarat, pe 5 decembrie, c Parchetul General nu analizeaz soluia in dosarul mineriadei, ci doar verific legalitatea emiterii actului de procedur penal, din timpul urmririi penale, in cazul unui invinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedur penal. "S-a depus plangere impotriva actului de procedur penal emis in timpul urmririi penale. Acum analizm dac s-au indeplinit condiiile de fond i form pentru emiterea lui. Deocamdat avem un caz in lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu privete ins intregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care privete persoanele civile", a declarat procurorul general al Romaniei.
Procurorul general a mai precizat c nu vrea ca cineva din acest dosar s scape din cauza unor vicii de procedur i a subliniat c urmrirea penal a unui invinuit nu inseamn neaprat c acesta este i vinovat.
Ion Iliescu este in continuare anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Secia * de Urmrire Penal i Criminalistic, unde a fost transferat dup ce Curtea Constituional a decis c procurorii militari nu mai pot acheta civili. In aceast cauz, aprtorul fostului preedinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plangere impotriva rezoluiei din 2007, de incepere a urmririi penale a clientului su.
Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezoluia din 19 iunie 2007, sub acuzaia c la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intenie intervenia in for a militarilor impotriva manifestanilor din Piaa Universitii din Bucureti i din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea i rnirea prin impucare a mai multor persoane.
Fostul ef al statului era acuzat c a ordonat intervenia militar pentru reprimarea manifestanilor din Piaa Universitii. Planul de aciune a fost elaborat din ordinul su i, in calitate de preedinte ales, a ordonat intervenia militar, cu muniie de rzboi, TAB-uri i alte fore, impotriva demonstranilor, depindu-i atribuiile prevzute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990, se arta in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea parial sau general a armatei putea fi declarat numai cu aprobarea prealabil a Parlamentului, in cazuri excepionale.
Fostul preedinte este cercetat in partea disjuns din dosarul in care generalul (r) Mihai Chiac a fost deja trimis in judecat pentru moartea a patru persoane, in faa Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Justiia nu a gsit, in 18 ani, niciun vinovat important pentru mineriada din iunie 1990
La 18 ani de la descinderea minerilor in Bucureti in iunie 1990, justiia roman nu a gsit niciun vinovat cu greutate pentru morii i sutele de abuzuri de atunci, dosarele fiind in continuare pe mesele procurori, punandu-se din nou problema prescripiei faptelor, arata, intr-un documentar, newsin.
Nu este prima dat cand se invoc prescripia faptelor de la mineriade. In prezent, riscul apare in condiiile in care evenimentele din iunie 1990 vor fi cercetate fragmentat, a declarat avocatul Asociaiei 21 decembrie, Antonie Popescu, pentru NewsIn. "V dau un exemplu: pentru ce s-a intamplat atunci, se pot face, in dosare separate, cercetri pentru simple loviri sau poi vedea c acolo a existat o asociere in vederea svaririi de infraciuni care a vizat o anumit clas social i care chiar tinde ctre genocid. In situaia din urm, infraciunile sunt mult mai grave, iar termenul de prescripie este mult mare. In esen, exist riscul prescripiei, in condiiile in care faptele se cerceteaz fragmentat i in condiiile in care rmane in picioare decizia Curii Constituionale din iunie 2007. Cu cat se dilueaz cadrul anchetei, cu atat riscul este mai mare", a spus Popescu.
Preedintele Asociaiei "21 decembrie", Teodor Mrie, afirm c victimele mineriadelor din 1990 sunt tot acei oameni care au ieit in strad la Revoluie i care au contientizat apoi "pe mainile cui a incput Romania". Pe de alt parte, el se arat increztor c, cel puin fa de Ion Iliescu, nu exist riscul prescripiilor faptelor, pentru c el a fost preedinte 12 ani, perioad in care nu a putut fi anchetat.
"Pentru felul in care procurorii i echipa lor i-au desfurat activitatea in ultimii trei ani sunt mulumit", spune Mrie, care acuz, ins, c unele decizii ale Inaltei Curi de Casaie i Justiie i ale Curii Constituionale, "date la comand politic", au franat soluionarea acestor dosare.
Mai mult, preedintele Asociaiei "21 decembrie" a prezentat, miercuri, in cadrul unei dezbateri la care au participat diferite personaliti, Planul de reprimare al Pieei Universitii din 1990. Mrie afirm c acesta ar fi fost conceput de generalul Mihai Chiac la ordinul lui Ion Iliescu i aprobat apoi de Petre Roman.
"Petre Roman a dat chiar dispoziie ca acest plan s nu fie dactilografiat, pentru ca s nu fie gsit apoi niciodat", a declarat Teodor Mrie.
Romania va fi judecat la CEDO pentru tergiversarea dosarelor mineriadelor
In august 2007, Asociaia "21 decembrie" a depus la Curtea European a Drepturilor Omului o plangere impotriva statului roman, in care acuz c, de peste 10 de ani, justiia roman nu a soluionat definitiv niciun dosar al mineriadelor din 1990.
Preedintele asociaiei, Teodor Mrie, a declarat, pentru NewsIn, c CEDO ar fi decis chiar judecarea, in regim de urgen, a acestei plangeri. " Dup cele dou vizite fcute la CEDO de dou delegaii de 40 oameni din partea Asociaiei "21 decembrie", preedintele CEDO a luat aceast decizie", a afirmat Mrie.
20 iunie 2007 - ziua deciziei-oc a Curii Constituionale
Pe 20 iunie 2007, Curtea Constituional a decis c procurorii militari nu au voie s ancheteze persoane civile. Prin urmare, procurorii au disjuns din dosarul mineriadei partea privitoare la Iliescu i au trimis-o procurorilor civili. Numai mutarea dosarului a durat cateva luni.
Preedintele Asociaiei "21 decembrie", Teodor Mrie, a calificat decizia Curii ca fiind "imoral i de-a dreptul catastrofal". El subliniaz c, dup informaiile sale, doi dintre cei nou judectori ai Curii Constituionale sunt implicai direct in dosarul mineriadei. Cei nominalizai au fost Nicolae Cochinescu, despre care Mrie a afirmat c a redactat scrisoarea citit la televiziune in seara zilei de 12 iunie 1990 i in care se cerea evacuarea Pieei Universitii, i Petre Ninosu, din a crui main s-a aruncat cu sticle incendiare in casa lui Corneliu Coposu pe 14 iunie 1990.
La randul su, vicepreedintele Alianei Civice, Sorin Ilieiu, s-a artat i el nemulumit de decizia Curii i a cerut, ca o "datorie moral", demisia judectorilor care au votat-o.
"Aceast decizie e totalmente imoral i trebuie fcut ceva. Nu putem accepta aceast hotrare, ca unele dintre cele mai mari crime de sfarit de secol XX din Europa s fie muamalizate", declara el, imediat dup decizia CCR.
Decembrie 2007 - ultima declaraie dat la parchet de fostul preedinte Ion Iliescu
Fostul preedinte Ion Iliescu, cel care in ianuarie 1990 chema pentru prima oar minerii in Capital, a fost audiat, ultima oar, in decembrie 2007, la Parchetul General, in legtur cu evenimentele din 13 iunie 1990.
Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declaraii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat pe 7 decembrie 2007 - dup ce a anunat infirmarea rezoluiei de incepere a urmririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990 - c a constatat mai multe inclcri ale legii in instrumentarea cauzei.
"In primul rand, procesul verbal de incepere a urmririi penale trebuie s intruneasc cateva condiii de form prevzute in mod expres in codul de procedur penal. Sunt mai multe inclcri ale legii. O dat, persoana care a inceput urmrirea penal i apoi nu au fost respectate condiiile de fond i de form ale actului procedural. In ceea ce privete calitatea celui care a intocmit urmrirea penal, pot s v spun c a fost inceput de procurorul Dan Voinea, dei acesta nu era legal investit s fac urmrire penal in cauz. In momentul in care soluia in acest dosar a fost infirmat, cauza nu a fost repartizat procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi.
Nefiind investit s efectueze acte de urmrire penal in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesual s emit un proces verbal, a mai spus Kovesi. "Procurorul Dan Voinea era incompatibil s efectueze acte de urmrire penal in acest dosar intrucat iniial dumnealui a fost cel care a sesizat instana de judecat i a fcut cercetrile iniiale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urmririi penale motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil s mai fac acte de urmrire penal", a mai spus procurorul general.
Kovesi a explicat raiunile actului de infirmare a rezoluiei de incepere a urmririi penale impotriva invinuitului Ion Iliescu. "Increderea oamenilor in ceea ce fac procurorii nu va veni decat atunci cand instanele de judecat vor pronuna hotrari de condamnare pe rechizitoriile intocmite de procurori. Hotrarile dispuse in ultimul timp de instanele de judecat in dosarele mari au indus ideea c procurorii intocmesc acte de urmrire penal lipsite de rigurozitatea necesar. Nu sunt dispus niciun moment s acopr erori in activitatea procurorilor", a declarat Kovesi
Kovesi a precizat, la acel moment, c infirmarea soluiei de incepere a urmririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamn sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand s continue.
Procurorul general Codrua Kovesi a declarat, pe 5 decembrie 2007, c Parchetul General nu analizeaz soluia in dosarul mineriadei, ci doar verific legalitatea emiterii actului de procedur penal, din timpul urmririi penale, in cazul unui invinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedur penal. "S-a depus plangere impotriva actului de procedur penal emis in timpul urmririi penale. Acum analizm dac s-au indeplinit condiiile de fond i form pentru emiterea lui. Deocamdat, avem un caz in lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu privete ins intregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care privete persoanele civile", a declarat procurorul general al Romaniei.
Codrua Kovesi a mai precizat c nu vrea ca nimeni din acest dosar s scape din cauza unor vicii de procedur i a subliniat c urmrirea penal a unui invinuit nu inseamn neaprat c acesta este i vinovat.
Ion Iliescu este, in continuare, anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Secia * de Urmrire Penal i Criminalistic, unde a fost transferat dup ce Curtea Constituional a decis c procurorii militari nu mai pot ancheta civili. In aceast cauz, aprtorul fostului preedinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plangere impotriva rezoluiei din 2007, de incepere a urmririi penale a clientului su.
Ion Iliescu fusese pus sub invinuire, prin rezoluia din 19 iunie 2007, pentru c, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intenie intervenia in for a militarilor impotriva manifestanilor din Piaa Universitii din Bucureti i din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea i rnirea prin impucare a mai multor persoane.
Fostul ef al statului era acuzat c a ordonat intervenia militar pentru reprimarea manifestanilor din Piaa Universitii. Planul de aciune a fost elaborat din ordinul su i, in calitate de preedinte ales, a ordonat intervenia militar, cu muniie de rzboi, TAB-uri i alte fore, impotriva demonstranilor, depindu-i atribuiile prevzute de art. 82 din decretul nr. 92/1990, se arta in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea parial sau general a armatei putea fi declarat numai cu aprobarea prealabil a Parlamentului, in cazuri excepionale.
Fostul preedinte este cercetat in partea disjuns din dosarul in care generalul (r) Mihai Chiac a fost deja trimis in judecat pentru moartea a patru persoane, in faa Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Intr-un alt dosar al mineriadei din 1990, fostul preedinte Ion Iliescu este acuzat de crime impotriva umanitii, subminarea puterii de stat i a economiei naionale, lipsire de libertate in mod ilegal i distrugere. In aceeai parte de dosar, mai sunt implicate persoane ca Virgil Mgureanu - primul director al Serviciului Roman de Informaii (SRI), fostul premier Petre Roman i Gelu Voican Voiculescu. Miron Cozma figura in acest caz cu statut de martor.
Chiac, primul mare inculpat in dosarul 13 iunie 1990
Dup mai muli ani de tergiversri i dup ce s-a aflat in instrumentarea procurorilor Alexandru Cintez, col. Mihai Popov, mr. Gheorghe Surdescu, un dosar al mineriadei din 1990 a ajuns in instan abia in luna mai 2000. Dosarul viza uciderea a patru persoane i rnirea altor trei in noaptea de 13 spre 14 iunie. In acest dosar, au fost trimii in judecat pentru instigare la omor generalul Mihai Chiac, atunci ministru de interne, adjunctul su, general Gheorghe Andria, precum i coloneii Clin Traian tefan, Costea Dumitru i Constantin Vasile.
In rechizitoriul intocmit de procurori in 2000, Mihai Chiac era acuzat c ar fi dat dispoziie, in 12 iunie 1990, ca forele de ordine s intervin i s elibereze Piaa Universitii de manifestanii care protestau de o lun i jumtate fa de politica noii puteri instaurate dup decembrie 1989. In urma ordinului dat, in 13 iunie au fost arestate peste 250 de persoane aflate in Piaa Universitii. Dup intervenia forelor de ordine, ali protestatari au mers la sediul Ministerului de Interne, cerand eliberarea persoanelor reinute de poliiti. Forele de ordine au ripostat cu focuri de avertisment, dar cateva gloane au ricoat ucigandu-i pe Valentin Mocanu, Mariana Mitri, Gheorghe Duncan i Drago Drumea i rnind grav alte trei persoane.
In februarie 2004, magistraii Inaltei Curi de Casaie i Justiie au decis restituirea dosarului procurorilor Seciei Parchetelor Militare in vederea completrii cercetrilor. Judectorii au apreciat c depoziiile martorilor nu au fost relevante in stabilirea cu exactitate a gradului de vinovie a fotilor ofieri superiori de poliie inculpai in dosar.
Un an mai tarziu, mai multe persoane au fost puse sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990. In vara lui 2005, surse judicare declarau c Ion Iliescu a fost acuzat oficial pentru comiterea a 13 infraciuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat i a economiei naionale. In iunie 2005, fostul preedinte dezminea c ar fi fost pus sub invinuire in acest dosar, declarand c este vorba despre ,,un fals, o provocare i o diversiune".
Dosarul lui Chiac, restituit a doua oar la Parchet in 2007
Secia Parchetelor Militare a finalizat iar, in iulie 2007, dosarul mineriadei din iunie 1990 in care a fost anchetat moartea a patru persoane i a decis s-i trimit in judecat doar pe fostul ministru de Interne Mihai Chiac i pe ceilali ofieri din dosar - generalul Gheorghe Andria, i coloneii de poliie in rezerv Costea Dumitru i Constantin Vasile, cauza fiind disjuns in cazul lui Ion Iliescu. In anchet a mai fost implicat i colonelul Clin Traian tefan, care a decedat intre timp.
La sfaritul anului 2007, magistraii Inaltei Curi de Casaie i Justiie au admis excepia ridicat de avocaii lui Mihai Chiac, potrivit crora, procurorul militar Dan Voinea, cel care a instrumentat cauza, ar fi inclcat procedura penal i Legea rspunderii ministeriale. Instana a decis c generalul-magistrat nu ar fi avut dreptul s desfoare acte de urmrire penal in acest dosar, deoarece mai semnase o dat rechizitoriul pe care l-a trimis instanei.
.
Singurul condamnat in dosarul mineriadei 1990 a fost minerul Denes Domokos, acuzat c, pe 14 iunie 1990, a incercat s-l decapiteze pe Marian Munteanu, liderul de atunci al studenilor. Domokos a fost arestat abia in 1998 i condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare. Dup opt ani de la evenimentele din Piaa Universitii, procurorii i-au trimis in judecat pe Nicolae Cmrescu (inginer la Exploatarea Minier Aninoasa) i pe Dene Domoko (fost miner ef de schimb la Exploatarea Minier Livezeni).
13 - 15 iunie 1990: Iliescu cheam minerii apoi le mulumete public dup ororile din capital
A treia mineriad, din 13-15 iunie 1990, a avut consecine dramatice atat pentru Bucureti, cat i pentru imaginea Romaniei, opinia public internaional criticand evenimentele i atitudinea represiv a autoritilor romane.
Sosirea minerilor la Bucureti a fost determinat de manifestaia din Piaa Universitii, inceput la 22 aprilie 1990, printr-un miting electoral organizat de PNCD. Manifestaiile au continuat aproape dou luni. In Piaa Universitii, devenit "Zona liber de neocomunism", "Kilometrul 0", participanii au scandat lozinci anticomuniste i au lansat "imnul golanilor", aa cum ii denumea Iliescu pe protestatari. Manifestanii cereau insistent retragerea lui Iliescu din cursa electoral, invocand punctul 8 al Proclamaiei de la Timioara. Demonstraiile din pia s-au amplificat dup primele alegeri libere, de la 20 mai 1990, cand Ion Iliescu a fost ales in funcia de preedinte al rii i FSN a obinut cele mai multe mandate in Parlament.
Dup intervenia in for in pia a forelor de ordine, in dimineaa zilei de 13 iunie, noul preedinte al Romaniei lansa, in seara aceleiai zile, un apel pentru intervenia impotriva "grupurilor extremiste" care atac "democraia atat de greu cucerit". Apelul a fost urmat de intervenia muncitorilor de la IMGB i apoi de cea a minerilor, la 14 iunie. Ortacii au btut studenii i cetenii care manifestau i au atacat sediile partidelor politice din opoziie, Universitatea i redaciile unor ziare antiguvernamentale. Minerii au prsit Bucuretiul pe 16 iunie, dup ce, cu o zi inainte, Iliescu le-a mulumit pentru aciunile lor. Potrivit bilanului oficial, in timpul evenimentelor din 13-15 iunie, 462 de persoane au fost rnite, iar cinci au murit, dintre care doi, impucai.
Minerii au venit pentru prima oar in Bucureti in ianuarie 1990
Prima descindere a minerilor in Bucureti s-a produs pe 29 ianuarie 1990, moment la care peste 5.000 de ortaci au venit in Bucureti dup apelurile lansate de Ion Iliescu, preedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naional (CPUN) i preedinte al Frontului Salvrii Naionale (FSN), pentru oprirea manifestaiei din Piaa Victoriei, organizate de PNCD, PNL i PSDR impotriva ascensiunii politice a FSN. Minerii au trecut la aciuni violente i au devastat sediile partidelor politice. A doua venire a minerilor in Bucureti a avut loc pe 28 februarie 1990. Forele de ordine au reuit atunci s in situaia sub control.
Mineriada din 1991 - Cozma, singurul condamnat
Aciunile minerilor au continuat i in 1991, cand, in urma mineriadei din 24-28 septembrie, a czut primul guvern format dup primele alegeri, condus de Petre Roman din 28 iunie 1990. Minerii aflai in grev din cauza unor revendicri salariale au venit la Bucureti, unde au asediat Guvernul i Televiziunea, au ptruns in sala de edine a Camerei Deputailor unde au cerut demisia preedintelui Ion Iliescu i satisfacerea revendicrilor lor.
In urma dialogului dintre Iliescu i o delegaie a minerilor condus de Miron Cozma, a fost semnat o inelegere la 27 septembrie, iar o zi mai tarziu, acetia prseau Bucuretiul. In locul lui Petre Roman a fost numit Theodor Stolojan.
In urma mineriadei din septembrie 1991, procurorii au instrumentat dou dosare complexe. In primul, s-a urmrit stabilirea vinovatului pentru uciderea tinerilor Aurica Criniceanu i Andrei Frumuanu. Maiorul SPP Vasile Gabor a fost acuzat c, in seara de 25 septembrie 1991, a tras cu dou proiectile-reactiv in cele dou persoane, provocand moartea acestora. Trimis in judecat pentru fapta respectiv, Gabor a fost condamnat, iniial, la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav. Ulterior ins, in iunie 2003, Curtea Militar de Apel a decis achitarea sa.
Cel de-al doilea dosar important al mineriadei din septembrie '91 a fost cel in care Miron Cozma a fost condamnat definitiv la 18 ani de inchisoare, sub acuzaia de subminare a puterii de stat. Este cea mai grav acuzaie adus lui Cozma. Arestat in 10 ianuarie 1997, el a fost condamnat doi ani mai tarziu, in 15 februarie 1999, de judectorii Seciei Penale a Curii Supreme de Justiie.
1999 - anul ultimelor mineriade
Alte dou mineriade au avut loc in ianuarie i februarie 1999. Cei aproape 6.500 de ortaci din Valea Jiului nu au mai ajuns la Bucureti, avand loc ciocniri cu forele de ordine la Costeti i Stoeneti.
Protestele ortacilor au fost determinate de decizia guvernului Radu Vasile de a inchide unele mine din Valea Jiului, printr-un plan de restructurare minier, dar i de condamnarea lui Cozma.
Pe 21 iunie 2002, Miron Cozma, Romeo Beja, Stelian Casapu i Dorin Loi au fost condamnai, in dosarul "Stoeneti 1999", la o pedeaps insumat de 21 de ani i jumtate de inchisoare. Printr-o decizie a instanei Judectoriei Sectorului 5, Cozma a primit apte ani de pucrie, el fiind gsit vinovat de svarirea infraciunii de instigare la nerespectarea unei hotrari judectoreti. Instana i-a contopit pedeapsa cu cea de 18 ani de inchisoare, pe care Cozma a primit-o pe 15 februarie 1999.
La sfaritul anului 2003, Cozma a fost condamnat i pentru mineriada de la Costeti, la 10 ani de inchisoare. Prin sentina judectorilor Curii de Apel Bucureti, din 12 decembrie 2003, Cozma a fost gsit vinovat de svarirea infraciunii de instigare la subminarea puterii de stat, condamnarea din acest caz fiind contopit cu pedeapsa de 18 ani primit in cazul mineriadei din septembrie 1991. Pe latura civil, instana i-a obligat pe Cozma i pe ceilali cinci inculpai implicai in acest dosar, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Crean, Dorin Lois i Romeo Beja s plteasc in solidar ctre Ministerul de Interne despgubiri materiale insumand trei miliarde de lei.
Dup cateva incercri de a obine graierea, ultima datand de la sfaritul mandatului lui Iliescu la Cotroceni, in decembrie 2004, Cozma a ieit din inchisoare in 2 decembrie 2007, dup a terminat de executat pedeapsa.
Z.O.  
 Afisari: 495  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
Stirile zilei 2008-06-12
 20:51 
Studiu in Italia : Romanii sunt mai mult victime decat infractori
 20:23 
Contestatia lui Munaf respinsa de Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii
 19:50 
Turismul medical ia amploare in Romania
5 comentarii
 19:29 
Se destrama Ucraina: Harkovul se declara liber de NATO iar Sevastopolul doreste neutralitatea
12 comentarii
 18:40 
Spaima pedofililor
3 comentarii
 18:19 
Negoi afirm c, in loc de proiecte, Oprescu vine cu minciuni, aa cum l-a invat Iliescu
1 comentariu
 18:02 
Amanda Lepore a facut zeci de operatii estetice pentru a fi geamana Pamelei Anderson
6 comentarii
 17:52 
Instanta Suprema: Prezenta icoanelor in scoli este legala
9 comentarii
 17:51 
Autostrazi cu forcepsul
2 comentarii
 17:48 
Visa PIN Card pentru plati electronice mai sigure
3 comentarii
 17:34 
CRONICA DE FILM: Fantomele lui Goya (Goya's Ghosts)
 17:32 
Albumul "Nunta de diamant" a fost lansat la Muzeul National de Istorie
 17:30 
Mark Anthony, la brat cu Jennifer Lopez, dar cu ochii dupa o rusoaica blonda
1 comentariu
 17:26 
Cristian Diaconescu crede c Nstase ar putea fi un candidat important al PSD pentru Cotroceni
2 comentarii
 16:54 
Antonescu:"M-am plictisit ca Bsescu s se vicreasc pentru c l-a numit premier pe Triceanu"
6 comentarii
 16:24 
Oprescu susine c Blaga este supus intereselor PD-L, partid care a creat "mafii imobiliare"
4 comentarii
 16:21 
Bucuresti: Restrictii de circulatie langa Aeroportul Baneasa pentru sase luni
2 comentarii
 16:12 
Presedintele Basescu continua sa regrete ca l-a numit premier pe Tariceanu
7 comentarii
 16:04 
Societatea civila, ingrijorata de cazul tinerilor moldoveni anchetati pentru ca s-au pronuntat pentru unirea cu Romania
6 comentarii
 15:52 
Criminalistii Politiei Romane, exemplu pentru Interpol
1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Regele l-a evitat pe Iliescu (4101 afisari)
 Rufele ambasadoarei Pastarnac (3158 afisari)
 Planul de curatare a Pietei Universitatii (2358 afisari)
 Dihonie in PNL (2287 afisari)
 Marele blat politic (1854 afisari)
 Se destrama Ucraina: Harkovul se declara liber de NATO iar Sevastopolul doreste neutralitatea  (3890 afisari)
 Fotografii spion cu Dacia XL (2970 afisari)
 Euro sexy 2008, partide pentru care orice barbat ar renunta la fotbal (2890 afisari)
 Inima unui francez, declarat mort, a inceput sa bata in timp ce medicii se pregateau sa-i preleveze organele (2790 afisari)
 Mark Anthony, la brat cu Jennifer Lopez, dar cu ochii dupa o rusoaica blonda (2283 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02544 sec.