Ziua Logo
  Nr. 4256 de joi, 12 iunie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Ancheta in dou� dosare privind mineriada din iunie 1990 este aproape de finalizare
-- Dosarul privitor la evenimentele 14 - 15 iunie, adic� sosirea �i sta�ionarea minerilor in Bucure�ti, �i dosarul in care este anchetat fostul �ef al statului, Ion Iliescu, sunt aproape de finalizare, procurorii urmand s� dea in curand o solu�ie.
 12 iunie, 12:38 
"In cele dou� dosare declinate la Sec�ia de Urm�rire Penal� �i Criminalistic�, ancheta este intr-un stadiu foarte avansat �i sunt a�teptate intr-un termen rezonabil solu�iile", a declarat, pentru NewsIn, procurorul Ramona Bulcu din cadrul Biroului de Pres� al Parchetului General.
Dup� decizia Cur�ii Constitu�ionale din iunie 2007, Sec�ia Parchetelor Militare din Parchetul General a declinat c�tre Sec�ia de Urm�rire Penal� �i Criminalistic� dou� dosare dintre cele instrumentate cu privire la mineriada din 1990.
Astfel, este vorba de marele dosar al mineriadei care cuprinde evenimentele 14 - 15 iunie, adic� momentul sosirii minerilor in Bucure�ti �i sta�ionarea lor din capital�, iar cel de-al doilea dosar este cel in care este anchetat fostul �ef al statului, Ion Iliescu.
Fostul pre�edinte Ion Iliescu a fost audiat ultima oar� in decembrie 2007 la Parchetul General in leg�tur� cu evenimentele din 13 iunie 1990.
Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declara�ii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat, pe 7 decembrie, dup� ce a anun�at infirmarea rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990, c� a constatat mai multe inc�lc�ri ale legii in instrumentarea cauzei.
"In primul rand, procesul verbal de incepere a urm�ririi penale trebuie s� intruneasc� cateva condi�ii de form� prev�zute in mod expres in codul de procedur� penal�. Sunt mai multe inc�lc�ri ale legii, in primul rand persoana care a inceput urm�rirea penal� �i in al doilea rand nu au fost respectate condi�iile de fond �i de form� ale actului procedural. In ceea ce prive�te calitatea celui care a intocmit urm�rirea penal�, pot s� v� spun c� urm�rirea penal� a fost inceput� de procurorul Dan Voinea, de�i acesta nu era legal investit s� fac� urm�rire penal� in cauz�. In momentul in care solu�ia in acest dosar a fost infirmat�, cauza nu a fost repartizat� procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi.
Nefiind investit s� efectueze acte de urm�rire penal� in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesual� s� emit� un proces verbal, a mai spus Kovesi. "Procurorul Dan Voinea era incompatibil s� efectueze acte de urm�rire penal� in acest dosar intrucat ini�ial dumnealui a fost cel care a sesizat instan�a de judecat� �i a f�cut cercet�rile ini�iale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urm�ririi penale, motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil s� mai fac� acte de urm�rire penal�", a mai spus procurorul general.
Kovesi a explicat ra�iunile actului de infirmare a rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale impotriva invinuitului Ion Iliescu. "Increderea oamenilor in ceea ce fac procurorii nu va veni decat atunci cand instan�ele de judecat� vor pronun�a hot�rari de condamnare pe rechizitoriile intocmite de procurori. Hot�rarile dispuse in ultimul timp de instan�ele de judecat� in dosarele mari au indus ideea c� procurorii intocmesc acte de urm�rire penal� lipsite de rigurozitatea necesar�. Nu sunt dispus� niciun moment s� acop�r erori in activitatea procurorilor", a declarat Kovesi
Kovesi a precizat la acel moment c� infirmarea solu�iei de incepere a urm�ririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamn� sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand s� continue.
Procurorul general Codru�a Kovesi a declarat, pe 5 decembrie, c� Parchetul General nu analizeaz� solu�ia in dosarul mineriadei, ci doar verific� legalitatea emiterii actului de procedur� penal�, din timpul urm�ririi penale, in cazul unui invinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedur� penal�. "S-a depus plangere impotriva actului de procedur� penal� emis in timpul urm�ririi penale. Acum analiz�m dac� s-au indeplinit condi�iile de fond �i form� pentru emiterea lui. Deocamdat� avem un caz in lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu prive�te ins� intregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care prive�te persoanele civile", a declarat procurorul general al Romaniei.
Procurorul general a mai precizat c� nu vrea ca cineva din acest dosar s� scape din cauza unor vicii de procedur� �i a subliniat c� urm�rirea penal� a unui invinuit nu inseamn� neap�rat c� acesta este �i vinovat.
Ion Iliescu este in continuare anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Sec�ia * de Urm�rire Penal� �i Criminalistic�, unde a fost transferat dup� ce Curtea Constitu�ional� a decis c� procurorii militari nu mai pot acheta civili. In aceast� cauz�, ap�r�torul fostului pre�edinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plangere impotriva rezolu�iei din 2007, de incepere a urm�ririi penale a clientului s�u.
Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezolu�ia din 19 iunie 2007, sub acuza�ia c� la data de 13 iunie 1990 a determinat cu inten�ie interven�ia in for�� a militarilor impotriva manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii din Bucure�ti �i din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea �i r�nirea prin impu�care a mai multor persoane.
Fostul �ef al statului era acuzat c� a ordonat interven�ia militar� pentru reprimarea manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii. Planul de ac�iune a fost elaborat din ordinul s�u �i, in calitate de pre�edinte ales, a ordonat interven�ia militar�, cu muni�ie de r�zboi, TAB-uri �i alte for�e, impotriva demonstran�ilor, dep�indu-�i atribu�iile prev�zute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990, se ar�ta in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea par�ial� sau general� a armatei putea fi declarat� numai cu aprobarea prealabil� a Parlamentului, in cazuri excep�ionale.
Fostul pre�edinte este cercetat in partea disjuns� din dosarul in care generalul (r) Mihai Chi�ac a fost deja trimis in judecat� pentru moartea a patru persoane, in fa�a Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Justi�ia nu a g�sit, in 18 ani, niciun vinovat important pentru mineriada din iunie 1990
La 18 ani de la descinderea minerilor in Bucure�ti in iunie 1990, justi�ia roman� nu a g�sit niciun vinovat cu greutate pentru mor�ii �i sutele de abuzuri de atunci, dosarele fiind in continuare pe mesele procurori, punandu-se din nou problema prescrip�iei faptelor, arata, intr-un documentar, newsin.
Nu este prima dat� cand se invoc� prescrip�ia faptelor de la mineriade. In prezent, riscul apare in condi�iile in care evenimentele din iunie 1990 vor fi cercetate fragmentat, a declarat avocatul Asocia�iei 21 decembrie, Antonie Popescu, pentru NewsIn. "V� dau un exemplu: pentru ce s-a intamplat atunci, se pot face, in dosare separate, cercet�ri pentru simple loviri sau po�i vedea c� acolo a existat o asociere in vederea s�var�irii de infrac�iuni care a vizat o anumit� clas� social� �i care chiar tinde c�tre genocid. In situa�ia din urm�, infrac�iunile sunt mult mai grave, iar termenul de prescrip�ie este mult mare. In esen��, exist� riscul prescrip�iei, in condi�iile in care faptele se cerceteaz� fragmentat �i in condi�iile in care r�mane in picioare decizia Cur�ii Constitu�ionale din iunie 2007. Cu cat se dilueaz� cadrul anchetei, cu atat riscul este mai mare", a spus Popescu.
Pre�edintele Asocia�iei "21 decembrie", Teodor M�rie�, afirm� c� victimele mineriadelor din 1990 sunt tot acei oameni care au ie�it in strad� la Revolu�ie �i care au con�tientizat apoi "pe mainile cui a inc�put Romania". Pe de alt� parte, el se arat� increz�tor c�, cel pu�in fa�� de Ion Iliescu, nu exist� riscul prescrip�iilor faptelor, pentru c� el a fost pre�edinte 12 ani, perioad� in care nu a putut fi anchetat.
"Pentru felul in care procurorii �i echipa lor �i-au desf�urat activitatea in ultimii trei ani sunt mul�umit", spune M�rie�, care acuz�, ins�, c� unele decizii ale Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie �i ale Cur�ii Constitu�ionale, "date la comand� politic�", au franat solu�ionarea acestor dosare.
Mai mult, pre�edintele Asocia�iei "21 decembrie" a prezentat, miercuri, in cadrul unei dezbateri la care au participat diferite personalit�i, Planul de reprimare al Pie�ei Universit�ii din 1990. M�rie� afirm� c� acesta ar fi fost conceput de generalul Mihai Chi�ac la ordinul lui Ion Iliescu �i aprobat apoi de Petre Roman.
"Petre Roman a dat chiar dispozi�ie ca acest plan s� nu fie dactilografiat, pentru ca s� nu fie g�sit apoi niciodat�", a declarat Teodor M�rie�.
Romania va fi judecat� la CEDO pentru tergiversarea dosarelor mineriadelor
In august 2007, Asocia�ia "21 decembrie" a depus la Curtea European� a Drepturilor Omului o plangere impotriva statului roman, in care acuz� c�, de peste 10 de ani, justi�ia roman� nu a solu�ionat definitiv niciun dosar al mineriadelor din 1990.
Pre�edintele asocia�iei, Teodor M�rie�, a declarat, pentru NewsIn, c� CEDO ar fi decis chiar judecarea, in regim de urgen��, a acestei plangeri. " Dup� cele dou� vizite f�cute la CEDO de dou� delega�ii de 40 oameni din partea Asocia�iei "21 decembrie", pre�edintele CEDO a luat aceast� decizie", a afirmat M�rie�.
20 iunie 2007 - ziua deciziei-�oc a Cur�ii Constitu�ionale
Pe 20 iunie 2007, Curtea Constitu�ional� a decis c� procurorii militari nu au voie s� ancheteze persoane civile. Prin urmare, procurorii au disjuns din dosarul mineriadei partea privitoare la Iliescu �i au trimis-o procurorilor civili. Numai mutarea dosarului a durat cateva luni.
Pre�edintele Asocia�iei "21 decembrie", Teodor M�rie�, a calificat decizia Cur�ii ca fiind "imoral� �i de-a dreptul catastrofal�". El subliniaz� c�, dup� informa�iile sale, doi dintre cei nou� judec�tori ai Cur�ii Constitu�ionale sunt implica�i direct in dosarul mineriadei. Cei nominaliza�i au fost Nicolae Cochinescu, despre care M�rie� a afirmat c� a redactat scrisoarea citit� la televiziune in seara zilei de 12 iunie 1990 �i in care se cerea evacuarea Pie�ei Universit�ii, �i Petre Ninosu, din a c�rui ma�in� s-a aruncat cu sticle incendiare in casa lui Corneliu Coposu pe 14 iunie 1990.
La randul s�u, vicepre�edintele Alian�ei Civice, Sorin Ilie�iu, s-a ar�tat �i el nemul�umit de decizia Cur�ii �i a cerut, ca o "datorie moral�", demisia judec�torilor care au votat-o.
"Aceast� decizie e totalmente imoral� �i trebuie f�cut ceva. Nu putem accepta aceast� hot�rare, ca unele dintre cele mai mari crime de sfar�it de secol XX din Europa s� fie mu�amalizate", declara el, imediat dup� decizia CCR.
Decembrie 2007 - ultima declara�ie dat� la parchet de fostul pre�edinte Ion Iliescu
Fostul pre�edinte Ion Iliescu, cel care in ianuarie 1990 chema pentru prima oar� minerii in Capital�, a fost audiat, ultima oar�, in decembrie 2007, la Parchetul General, in leg�tur� cu evenimentele din 13 iunie 1990.
Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declara�ii. Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat pe 7 decembrie 2007 - dup� ce a anun�at infirmarea rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990 - c� a constatat mai multe inc�lc�ri ale legii in instrumentarea cauzei.
"In primul rand, procesul verbal de incepere a urm�ririi penale trebuie s� intruneasc� cateva condi�ii de form� prev�zute in mod expres in codul de procedur� penal�. Sunt mai multe inc�lc�ri ale legii. O dat�, persoana care a inceput urm�rirea penal� �i apoi nu au fost respectate condi�iile de fond �i de form� ale actului procedural. In ceea ce prive�te calitatea celui care a intocmit urm�rirea penal�, pot s� v� spun c� a fost inceput� de procurorul Dan Voinea, de�i acesta nu era legal investit s� fac� urm�rire penal� in cauz�. In momentul in care solu�ia in acest dosar a fost infirmat�, cauza nu a fost repartizat� procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi.
Nefiind investit s� efectueze acte de urm�rire penal� in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesual� s� emit� un proces verbal, a mai spus Kovesi. "Procurorul Dan Voinea era incompatibil s� efectueze acte de urm�rire penal� in acest dosar intrucat ini�ial dumnealui a fost cel care a sesizat instan�a de judecat� �i a f�cut cercet�rile ini�iale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urm�ririi penale motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil s� mai fac� acte de urm�rire penal�", a mai spus procurorul general.
Kovesi a explicat ra�iunile actului de infirmare a rezolu�iei de incepere a urm�ririi penale impotriva invinuitului Ion Iliescu. "Increderea oamenilor in ceea ce fac procurorii nu va veni decat atunci cand instan�ele de judecat� vor pronun�a hot�rari de condamnare pe rechizitoriile intocmite de procurori. Hot�rarile dispuse in ultimul timp de instan�ele de judecat� in dosarele mari au indus ideea c� procurorii intocmesc acte de urm�rire penal� lipsite de rigurozitatea necesar�. Nu sunt dispus� niciun moment s� acop�r erori in activitatea procurorilor", a declarat Kovesi
Kovesi a precizat, la acel moment, c� infirmarea solu�iei de incepere a urm�ririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamn� sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand s� continue.
Procurorul general Codru�a Kovesi a declarat, pe 5 decembrie 2007, c� Parchetul General nu analizeaz� solu�ia in dosarul mineriadei, ci doar verific� legalitatea emiterii actului de procedur� penal�, din timpul urm�ririi penale, in cazul unui invinuit din dosar. Avocatul lui Ion Iliescu a contestat recent actul de procedur� penal�. "S-a depus plangere impotriva actului de procedur� penal� emis in timpul urm�ririi penale. Acum analiz�m dac� s-au indeplinit condi�iile de fond �i form� pentru emiterea lui. Deocamdat�, avem un caz in lucru care este o disjungere cu privire la anumite aspecte ale mineriadei din 1990. Nu prive�te ins� intregul dosar al mineriadei, ci este doar o parte care prive�te persoanele civile", a declarat procurorul general al Romaniei.
Codru�a Kovesi a mai precizat c� nu vrea ca nimeni din acest dosar s� scape din cauza unor vicii de procedur� �i a subliniat c� urm�rirea penal� a unui invinuit nu inseamn� neap�rat c� acesta este �i vinovat.
Ion Iliescu este, in continuare, anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Sec�ia * de Urm�rire Penal� �i Criminalistic�, unde a fost transferat dup� ce Curtea Constitu�ional� a decis c� procurorii militari nu mai pot ancheta civili. In aceast� cauz�, ap�r�torul fostului pre�edinte Ion Iliescu, avocatul Ion Neagu, a formulat o plangere impotriva rezolu�iei din 2007, de incepere a urm�ririi penale a clientului s�u.
Ion Iliescu fusese pus sub invinuire, prin rezolu�ia din 19 iunie 2007, pentru c�, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu inten�ie interven�ia in for�� a militarilor impotriva manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii din Bucure�ti �i din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea �i r�nirea prin impu�care a mai multor persoane.
Fostul �ef al statului era acuzat c� a ordonat interven�ia militar� pentru reprimarea manifestan�ilor din Pia�a Universit�ii. Planul de ac�iune a fost elaborat din ordinul s�u �i, in calitate de pre�edinte ales, a ordonat interven�ia militar�, cu muni�ie de r�zboi, TAB-uri �i alte for�e, impotriva demonstran�ilor, dep�indu-�i atribu�iile prev�zute de art. 82 din decretul nr. 92/1990, se ar�ta in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea par�ial� sau general� a armatei putea fi declarat� numai cu aprobarea prealabil� a Parlamentului, in cazuri excep�ionale.
Fostul pre�edinte este cercetat in partea disjuns� din dosarul in care generalul (r) Mihai Chi�ac a fost deja trimis in judecat� pentru moartea a patru persoane, in fa�a Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Intr-un alt dosar al mineriadei din 1990, fostul pre�edinte Ion Iliescu este acuzat de crime impotriva umanit�ii, subminarea puterii de stat �i a economiei na�ionale, lipsire de libertate in mod ilegal �i distrugere. In aceea�i parte de dosar, mai sunt implicate persoane ca Virgil M�gureanu - primul director al Serviciului Roman de Informa�ii (SRI), fostul premier Petre Roman �i Gelu Voican Voiculescu. Miron Cozma figura in acest caz cu statut de martor.
Chi�ac, primul mare inculpat in dosarul 13 iunie 1990
Dup� mai mul�i ani de tergivers�ri �i dup� ce s-a aflat in instrumentarea procurorilor Alexandru Cintez�, col. Mihai Popov, mr. Gheorghe Surdescu, un dosar al mineriadei din 1990 a ajuns in instan�� abia in luna mai 2000. Dosarul viza uciderea a patru persoane �i r�nirea altor trei in noaptea de 13 spre 14 iunie. In acest dosar, au fost trimi�i in judecat� pentru instigare la omor generalul Mihai Chi�ac, atunci ministru de interne, adjunctul s�u, general Gheorghe Andri�a, precum �i coloneii C�lin Traian �tefan, Costea Dumitru �i Constantin Vasile.
In rechizitoriul intocmit de procurori in 2000, Mihai Chi�ac era acuzat c� ar fi dat dispozi�ie, in 12 iunie 1990, ca for�ele de ordine s� intervin� �i s� elibereze Pia�a Universit�ii de manifestan�ii care protestau de o lun� �i jum�tate fa�� de politica noii puteri instaurate dup� decembrie 1989. In urma ordinului dat, in 13 iunie au fost arestate peste 250 de persoane aflate in Pia�a Universit�ii. Dup� interven�ia for�elor de ordine, al�i protestatari au mers la sediul Ministerului de Interne, cerand eliberarea persoanelor re�inute de poli�i�ti. For�ele de ordine au ripostat cu focuri de avertisment, dar cateva gloan�e au rico�at ucigandu-i pe Valentin Mocanu, Mariana Mitri��, Gheorghe Duncan �i Drago� Drumea �i r�nind grav alte trei persoane.
In februarie 2004, magistra�ii Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie au decis restituirea dosarului procurorilor Sec�iei Parchetelor Militare in vederea complet�rii cercet�rilor. Judec�torii au apreciat c� depozi�iile martorilor nu au fost relevante in stabilirea cu exactitate a gradului de vinov�ie a fo�tilor ofi�eri superiori de poli�ie inculpa�i in dosar.
Un an mai tarziu, mai multe persoane au fost puse sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990. In vara lui 2005, surse judicare declarau c� Ion Iliescu a fost acuzat oficial pentru comiterea a 13 infrac�iuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat �i a economiei na�ionale. In iunie 2005, fostul pre�edinte dezmin�ea c� ar fi fost pus sub invinuire in acest dosar, declarand c� este vorba despre ,,un fals, o provocare �i o diversiune".
Dosarul lui Chi�ac, restituit a doua oar� la Parchet in 2007
Sec�ia Parchetelor Militare a finalizat iar, in iulie 2007, dosarul mineriadei din iunie 1990 in care a fost anchetat� moartea a patru persoane �i a decis s�-i trimit� in judecat� doar pe fostul ministru de Interne Mihai Chi�ac �i pe ceilal�i ofi�eri din dosar - generalul Gheorghe Andri�a, �i coloneii de poli�ie in rezerv� Costea Dumitru �i Constantin Vasile, cauza fiind disjuns� in cazul lui Ion Iliescu. In anchet� a mai fost implicat �i colonelul C�lin Traian �tefan, care a decedat intre timp.
La sfar�itul anului 2007, magistra�ii Inaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie au admis excep�ia ridicat� de avoca�ii lui Mihai Chi�ac, potrivit c�rora, procurorul militar Dan Voinea, cel care a instrumentat cauza, ar fi inc�lcat procedura penal� �i Legea r�spunderii ministeriale. Instan�a a decis c� generalul-magistrat nu ar fi avut dreptul s� desf�oare acte de urm�rire penal� in acest dosar, deoarece mai semnase o dat� rechizitoriul pe care l-a trimis instan�ei.
.
Singurul condamnat in dosarul mineriadei 1990 a fost minerul Denes Domokos, acuzat c�, pe 14 iunie 1990, a incercat s�-l decapiteze pe Marian Munteanu, liderul de atunci al studen�ilor. Domokos a fost arestat abia in 1998 �i condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare. Dup� opt ani de la evenimentele din Pia�a Universit�ii, procurorii i-au trimis in judecat� pe Nicolae C�m�r�escu (inginer la Exploatarea Minier� Aninoasa) �i pe Dene� Domoko� (fost miner �ef de schimb la Exploatarea Minier� Livezeni).
13 - 15 iunie 1990: Iliescu cheam� minerii apoi le mul�ume�te public dup� ororile din capital�
A treia mineriad�, din 13-15 iunie 1990, a avut consecin�e dramatice atat pentru Bucure�ti, cat �i pentru imaginea Romaniei, opinia public� interna�ional� criticand evenimentele �i atitudinea represiv� a autorit�ilor romane.
Sosirea minerilor la Bucure�ti a fost determinat� de manifesta�ia din Pia�a Universit�ii, inceput� la 22 aprilie 1990, printr-un miting electoral organizat de PN�CD. Manifesta�iile au continuat aproape dou� luni. In Pia�a Universit�ii, devenit� "Zona liber� de neocomunism", "Kilometrul 0", participan�ii au scandat lozinci anticomuniste �i au lansat "imnul golanilor", a�a cum ii denumea Iliescu pe protestatari. Manifestan�ii cereau insistent retragerea lui Iliescu din cursa electoral�, invocand punctul 8 al Proclama�iei de la Timi�oara. Demonstra�iile din pia�� s-au amplificat dup� primele alegeri libere, de la 20 mai 1990, cand Ion Iliescu a fost ales in func�ia de pre�edinte al ��rii �i FSN a ob�inut cele mai multe mandate in Parlament.
Dup� interven�ia in for�� in pia�� a for�elor de ordine, in diminea�a zilei de 13 iunie, noul pre�edinte al Romaniei lansa, in seara aceleia�i zile, un apel pentru interven�ia impotriva "grupurilor extremiste" care atac� "democra�ia atat de greu cucerit�". Apelul a fost urmat de interven�ia muncitorilor de la IMGB �i apoi de cea a minerilor, la 14 iunie. Ortacii au b�tut studen�ii �i cet�enii care manifestau �i au atacat sediile partidelor politice din opozi�ie, Universitatea �i redac�iile unor ziare antiguvernamentale. Minerii au p�r�sit Bucure�tiul pe 16 iunie, dup� ce, cu o zi inainte, Iliescu le-a mul�umit pentru ac�iunile lor. Potrivit bilan�ului oficial, in timpul evenimentelor din 13-15 iunie, 462 de persoane au fost r�nite, iar cinci au murit, dintre care doi, impu�ca�i.
Minerii au venit pentru prima oar� in Bucure�ti in ianuarie 1990
Prima descindere a minerilor in Bucure�ti s-a produs pe 29 ianuarie 1990, moment la care peste 5.000 de ortaci au venit in Bucure�ti dup� apelurile lansate de Ion Iliescu, pre�edintele Consiliului Provizoriu de Uniune Na�ional� (CPUN) �i pre�edinte al Frontului Salv�rii Na�ionale (FSN), pentru oprirea manifesta�iei din Pia�a Victoriei, organizate de PN�CD, PNL �i PSDR impotriva ascensiunii politice a FSN. Minerii au trecut la ac�iuni violente �i au devastat sediile partidelor politice. A doua venire a minerilor in Bucure�ti a avut loc pe 28 februarie 1990. For�ele de ordine au reu�it atunci s� �in� situa�ia sub control.
Mineriada din 1991 - Cozma, singurul condamnat
Ac�iunile minerilor au continuat �i in 1991, cand, in urma mineriadei din 24-28 septembrie, a c�zut primul guvern format dup� primele alegeri, condus de Petre Roman din 28 iunie 1990. Minerii afla�i in grev� din cauza unor revendic�ri salariale au venit la Bucure�ti, unde au asediat Guvernul �i Televiziunea, au p�truns in sala de �edin�e a Camerei Deputa�ilor unde au cerut demisia pre�edintelui Ion Iliescu �i satisfacerea revendic�rilor lor.
In urma dialogului dintre Iliescu �i o delega�ie a minerilor condus� de Miron Cozma, a fost semnat� o in�elegere la 27 septembrie, iar o zi mai tarziu, ace�tia p�r�seau Bucure�tiul. In locul lui Petre Roman a fost numit Theodor Stolojan.
In urma mineriadei din septembrie 1991, procurorii au instrumentat dou� dosare complexe. In primul, s-a urm�rit stabilirea vinovatului pentru uciderea tinerilor Aurica Cr�iniceanu �i Andrei Frumu�anu. Maiorul SPP Vasile Gabor a fost acuzat c�, in seara de 25 septembrie 1991, a tras cu dou� proiectile-reactiv in cele dou� persoane, provocand moartea acestora. Trimis in judecat� pentru fapta respectiv�, Gabor a fost condamnat, ini�ial, la opt ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav. Ulterior ins�, in iunie 2003, Curtea Militar� de Apel a decis achitarea sa.
Cel de-al doilea dosar important al mineriadei din septembrie '91 a fost cel in care Miron Cozma a fost condamnat definitiv la 18 ani de inchisoare, sub acuza�ia de subminare a puterii de stat. Este cea mai grav� acuza�ie adus� lui Cozma. Arestat in 10 ianuarie 1997, el a fost condamnat doi ani mai tarziu, in 15 februarie 1999, de judec�torii Sec�iei Penale a Cur�ii Supreme de Justi�ie.
1999 - anul ultimelor mineriade
Alte dou� mineriade au avut loc in ianuarie �i februarie 1999. Cei aproape 6.500 de ortaci din Valea Jiului nu au mai ajuns la Bucure�ti, avand loc ciocniri cu for�ele de ordine la Coste�ti �i Stoene�ti.
Protestele ortacilor au fost determinate de decizia guvernului Radu Vasile de a inchide unele mine din Valea Jiului, printr-un plan de restructurare minier�, dar �i de condamnarea lui Cozma.
Pe 21 iunie 2002, Miron Cozma, Romeo Beja, Stelian Casapu �i Dorin Loi� au fost condamna�i, in dosarul "Stoene�ti 1999", la o pedeaps� insumat� de 21 de ani �i jum�tate de inchisoare. Printr-o decizie a instan�ei Judec�toriei Sectorului 5, Cozma a primit �apte ani de pu�c�rie, el fiind g�sit vinovat de s�var�irea infrac�iunii de instigare la nerespectarea unei hot�rari judec�tore�ti. Instan�a i-a contopit pedeapsa cu cea de 18 ani de inchisoare, pe care Cozma a primit-o pe 15 februarie 1999.
La sfar�itul anului 2003, Cozma a fost condamnat �i pentru mineriada de la Coste�ti, la 10 ani de inchisoare. Prin sentin�a judec�torilor Cur�ii de Apel Bucure�ti, din 12 decembrie 2003, Cozma a fost g�sit vinovat de s�var�irea infrac�iunii de instigare la subminarea puterii de stat, condamnarea din acest caz fiind contopit� cu pedeapsa de 18 ani primit� in cazul mineriadei din septembrie 1991. Pe latura civil�, instan�a i-a obligat pe Cozma �i pe ceilal�i cinci inculpa�i implica�i in acest dosar, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Cre�an, Dorin Lois �i Romeo Beja s� pl�teasc� in solidar c�tre Ministerul de Interne desp�gubiri materiale insumand trei miliarde de lei.
Dup� cateva incerc�ri de a ob�ine gra�ierea, ultima datand de la sfar�itul mandatului lui Iliescu la Cotroceni, in decembrie 2004, Cozma a ie�it din inchisoare in 2 decembrie 2007, dup� a terminat de executat pedeapsa.
Z.O.  
 Afisari: 495  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
Stirile zilei 2008-06-12
 20:51 
Studiu in Italia : Romanii sunt mai mult victime decat infractori
 20:23 
Contestatia lui Munaf respinsa de Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii
 19:50 
Turismul medical ia amploare in Romania
5 comentarii
 19:29 
Se destrama Ucraina: Harkovul se declara liber de NATO iar Sevastopolul doreste neutralitatea
12 comentarii
 18:40 
Spaima pedofililor
3 comentarii
 18:19 

1 comentariu
 18:02 
Amanda Lepore a facut zeci de operatii estetice pentru a fi geamana Pamelei Anderson
6 comentarii
 17:52 
Instanta Suprema: Prezenta icoanelor in scoli este legala
9 comentarii
 17:51 
Autostrazi cu forcepsul
2 comentarii
 17:48 
Visa PIN Card pentru plati electronice mai sigure
3 comentarii
 17:34 
CRONICA DE FILM: Fantomele lui Goya (Goya's Ghosts)
 17:32 
Albumul "Nunta de diamant" a fost lansat la Muzeul National de Istorie
 17:30 
Mark Anthony, la brat cu Jennifer Lopez, dar cu ochii dupa o rusoaica blonda
1 comentariu
 17:26 

2 comentarii
 16:54 

6 comentarii
 16:24 

4 comentarii
 16:21 
Bucuresti: Restrictii de circulatie langa Aeroportul Baneasa pentru sase luni
2 comentarii
 16:12 
Presedintele Basescu continua sa regrete ca l-a numit premier pe Tariceanu
7 comentarii
 16:04 
Societatea civila, ingrijorata de cazul tinerilor moldoveni anchetati pentru ca s-au pronuntat pentru unirea cu Romania
6 comentarii
 15:52 
Criminalistii Politiei Romane, exemplu pentru Interpol
1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Regele l-a evitat pe Iliescu (4101 afisari)
 Rufele ambasadoarei Pastarnac (3158 afisari)
 Planul de curatare a Pietei Universitatii (2358 afisari)
 Dihonie in PNL (2287 afisari)
 Marele blat politic (1854 afisari)
 Se destrama Ucraina: Harkovul se declara liber de NATO iar Sevastopolul doreste neutralitatea  (3890 afisari)
 Fotografii spion cu Dacia XL (2970 afisari)
 Euro sexy 2008, partide pentru care orice barbat ar renunta la fotbal (2890 afisari)
 Inima unui francez, declarat mort, a inceput sa bata in timp ce medicii se pregateau sa-i preleveze organele (2790 afisari)
 Mark Anthony, la brat cu Jennifer Lopez, dar cu ochii dupa o rusoaica blonda (2283 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01610 sec.