Motivul pentru care presedintele moldovean Vladimir Voronin si cel roman Traian Basescu au lipsit la summitul energetic de la Kiev este acutizarea divergentelor pe care cele doua tari le au cu Ucraina in sfera energetica, scrie portalul From-UA.com citand sub anonimat o sursa din MAE ucrainean, anunta NewsIn. "In principiu, refuzul lui Voronin si Basescu poate fi calificat drept un boicot care poate avea consecinte politice si economice importante si poate slabi pozitia Ucrainei in regiune", a declarat sursa citata. Potrivit acesteia, "refuzul implicit al Chisinaului si Bucurestiului de a participa la Comunitatea statelor de tranzit energetic, care face imposibila crearea unui spatiu de tranzit de energie unic - de la Marea Baltica la Marea Neagra si Marea Azov - este generat de multiplele probleme din relatiile romano-ucrainene si moldo-ucrainene in plan energetic". La reuniune au participat insa presedintii Ucrainei, Azerbaidjanului, Georgiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Poloniei, precum si comisarul european pentru energie, vicepresedintele Bulgariei, ministrul de externe al Slovaciei si emisarul special al presedintelui SUA pentru problematica energetica din zona caspica. Presedintii de state prezenti au semnat o declaratie privind lansarea procesului de reflectie asupra crearii spatiului de tranzit al energiei in zona caspico-pontico-baltica. De asemenea, presedintii Azerbaidjanului, Georgiei, Lituaniei, Poloniei si Ucrainei au semnat o declaratie comuna referitoare la utilizarea conductei Odesa-Brody in sensul prevazut initial, din portul de la Marea Neagra in directia nord-vest, si asigurarea transportului de petrol usor caspic prin conducta Drujba din Ucraina catre Slovacia si consumatorii din Republica Ceha. From-UA nu detaliaza care ar fi neintelegerile in sfera energetica dintre Ucraina si Romania, cele doua tari avand o serie de divergente in alte domenii - delimitarea platoului continental din jurul Insulei serpilor in Marea Neagra, canalul Bistroe, despagubirile pentru investitiile Romaniei la combinatul Krivoi Rog. Portalul scrie in schimb ca, in ajunul summitului, Kievul si Chisinaul nu s-au putut intelege in ceea ce priveste soarta centralei hidroelectrice Dnestrovsk. Negocierile din 20 mai de la Kiev dintre ministrul ucrainean al energiei, Iurie Prodan, si ministrul economiei din Republica Moldova, Igor Dodon, s-au incheiat fara succes, sustine publicatia online ucraineana. Insa afirmatia vine in contradictie cu declaratiile facute de Igor Dodon dupa negocierile din Ucraina. Acesta declarase ca Ucraina si Moldova "si-au depasit practic divergentele pe care le aveau in ceea ce priveste drepturile de proprietate asupra centralei hidroelectrice de la Dnestrovsk si sunt pe punctul de a semna un acord atat in ceea ce priveste drepturile de proprietate ale Ucrainei asupra centralei, cat si in legatura cu demarcarea frontierei in aceasta zona". Ministrul moldovean spune ca, in schimb, Chisinaul insista asupra recunoasterii dreptului la proprietate a Republicii Moldova asupra a peste 60 de obiective de pe teritoriul Ucrainei, reprezentand in mare parte baze de odihna si tratament construite de Chisinau pe litoralul ucrainean in perioada sovietica. in total, Republica Moldova are o lista de 108 de asemenea obiective, dintre care pana in prezent doar 47 au fost recunoscute de catre Kiev ca apartinand Chisinaului. Dodon a explicat ca drepturile de proprietate ar urma sa fie recunoscute "in pachet", adica Chisinaul va recunoaste dreptul la proprietate al Ucrainei asupra segmentului de baraj de la Dnestrovsk amplasat pe teritoriul moldovean, iar Kievul va recunoaste concomitent dreptul de proprietate al Chisinaului asupra tuturor celor peste 60 de obiective revendicate de Republica Moldova pe teritoriul ucrainean. Centrala de la Dnestrovsk, proiectata inca in perioada sovietica, a fost contruita pe Nistru prin contributia materiala exclusiva a Kievului. Dupa destramarea URSS, Kievul a propus Chisinaului sa participe la finisarea acestei centrale, insa oficialitatile moldovene au refuzat, din lipsa de mijloace financiare. Cea mai mare parte a centralei se afla pe teritoriul ucrainean, dar o parte din baraj este amplasat pe malul moldovenesc. Discutiile purtate dintre Kiev si Chisinau tin atat de dreptul de proprietate asupra centralei, cat si de linia de demarcare a frontierei de stat in zona constructiei.

Z.O.