Inima Maggi lipita pe geamurile gospodinelor din toata tara a fost, la vremea ei, o campanie publicitara de succes. Daca faceai greseala sa te uiti in sus sau sa fumezi la balcon cu ochii spre blocul de peste drum vedeai 1, 2, 3, 4, zeci de inimioare lipite de geamurile proaspat spalate ale romanilor care faceau reclama gratis unei firme de ciorbe la plic. Daca aveau noroc, venea caravana si, dupa ce erau cautati de plicuri prin casa, castigau un premiu in bani. In 2008, la patru ani de la marea revolutie a autocolantelor, social-democratii, mari amatori de mici, fripturi si, evident, ciorbe, ofera locuitorilor sectorului 3 inimioare cu textul ''Eu (trandafiri) sectorul 3''. Lasand la o parte faptul ca, la mine in scara, autocolantul a fost aplicat pe lista de la intretinere (nu pot baga mana in foc ca gestul barbar a fost comis de tinerii social-democrati responsabili cu impartirea dragostei prin cartier sau de vecinul de la 3, mare iubitor de Iliescu), inima in discutie ma duce cu gandul la disperare. La a mea, ca nu vad cat am de dat la apometre, si la a lor, din moment ce se asteapta ca altii sa le faca reclama gratis din geamul balconului. Daca aveai noroc, Maggi iti dadea bani. Erai constient de faptul ca oricate abtibilduri ti-ai pune s-ar putea sa nu te alegi decat cu foarte multe autocolante de racait de pe termopan. Acum, la cati pumni si-au carat candidatii, e posibil sa te alegi cu geamurile sparte sau pisica otravita.

Adrian ENCULESCU