Presedintele SUA, George W. Bush, incepe luni un turneu de o saptamana in Europa de est, regiune in care popularitatea sa se mentine inca ridicata, ceea ce insa nu il poate face sa uite de eforturile Rusiei de a-si redobandi influenta in zona si nici de esecul Washingtonului de a-si respecta unele angajamente, comenteaza luni cotidianul The Wall Street Journal. Presedintele georgian Mihal Saakasvili a rezumat atitudinea a numerosi est-europeni la o recenta intalnire in Biroul Oval cu omologul sau american, in cursul careia a elogiat sustinerea pe care o acorda acesta dezvoltarii politice si economice a regiunii. In realitate insa, in randul multor lideri est-europeni starea de spirit dominanta fata de presedintele SUA este mai putin entuziasta, desi acestia continua sa trimita in conflicte, cum sunt cele din Afganistan si Irak, un numar disproportionat de trupe comparativ cu omologii lor din Europa occidentala. Una din sursele majore de dezamagire a fost esecul SUA de a anula vizele pentru cetatenii est-europene, in pofida ajutorului pe care il furnizeaza regiunea lor pe frontul militar. O alta sursa de dezamagire o constituie mentinerea presiunilor americane de a face modernizari costisitoare ale dotarilor militare, in conditiile in care aceste tari cheltuie deja destul de mult cu desfasurarea de trupe. SUA fac din nou presiuni in avans pentru angajarea de trupe suplimentare inaintea summitului NATO de la Bucuresti, unde presedintele Bush se va duce marti, dupa o scurta escala in Ucraina. Statele est-europene vor pune probabil la dispozitie un numar mic de intariri, iar Franta a anuntat deja ca va desfasura in Afganistan forte suplimentare, de ordinul a cel putin 1.000 de oameni. Intalnire de gradul 0 in Rusia Din Romania, George W. Bush va merge in Croatia si in statiunea rusa Soci de la Marea Neagra, unde se va intalni cu presedintele rus Vladimir Putin. Julianne Smith, experta in probleme europene la Centrul de studii strategice si internationale, a remarcat ca "incepe sa se simta o oarecare dezamagire in ce priveste aceasta relatie". "Incepem sa auzim acuzatii de genul: uite o tara care numai ia si ia si de dat nu da niciodata", a comentat Smith. In acelasi timp, Rusia si-a intensificat presiunile menite sa-si reafirme influenta asupra multora dintre fostii sai sateliti: a amenintat ca va indrepta rachete spre Ucraina si Georgia daca aceste tari vor fi primite saptamana aceasta in Planul de actiune pentru aderare la NATO. Bush sustine puternic aderarea la Alianta Atlantica a celor doua, iar prima sa oprire la Kiev, in cadrul turneului sau in Europa, simbolizeaza acest sprijin. In schimb, unele tari occidentale, indeosebi Germania, preocupate sa nu infurie Rusia, furnizoare a unei importante parti din energia Europei, au aratat clar ca se opun apropierii celor doua de Alianta, iar insisi liderii Ucrainei au tergiversat demersurile pentru candidatura tarii lor la NATO, indicand ca au unele temeri. James Goldgeier, de la Consiliul pentru relatii externe, a conchis ca in momentul de fata "se inregistreaza prea multe dezacorduri in cadrul NATO in ce priveste oferirea Georgiei si Ucrainei de Planuri de actiune pentru aderare, la acest summit". Unii lideri politici au cerut totusi ajutorul SUA. Polonia, de pilda, a solicitat angajamente speciale de securitate din partea SUA in schimbul participarii sale la sistemul antiracheta pe care Washingtonul doreste sa-l instaleze in Europa centrala si caruia Moscova i se opune. SUA sustin ca sistemul este menit doar sa protejeze Europa de un posibil atac cu rachete din partea Iranului, si nu de rachetele rusesti, aminteste The Wall Street Journal. La inceputul presedintiei sale, intr-un discurs sustinut la Universitatea din Varsovia, in 2001, George W.Bush a proclamat cu dramatism ca are incredere in "intrarea in NATO a tuturor democratiilor europene care doresc acest lucru si sunt gata sa-si asume responsabilitatile pe care le presupune calitatea de membru". El a adaugat atunci ca, "in cadrul planurilor de extindere a Aliantei, nicio tara nu trebuie folosita ca pion pe agenda altora. Nu vom face targuri cu soarta popoarelor europene. Nu va mai exista niciun Munchen. Nimeni nu va va mai putea lua libertatea sau tara", a spus Bush la Varsovia. Acum, spre incheierea celor doua mandate ale presedintiei sale, George W. Bush ar mai putea atenua tonul, cel putin in privinta presiunilor pentru apropierea de NATO a Ucrainei si Georgiei. Casa Alba nu s-a grabit sa anticipeze ca tarile aliate vor accepta solicitarea celor doua, pentru care ar fi nevoie de consens. Bush, dornic sa-si corecteze imaginea internationala deteriorata inainte de a-si incheia mandatul de presedinte, a spus ca este chiar "optimist" in legatura cu invingerea rezistentei Rusiei fata de sistemul de aparare antiracheta planificat al SUA, in Polonia si Republica Ceha.

M.N.