Acordarea statutului de tara candidata (MAP) Ucrainei si Georgiei l-ar putea determina pe Vladimir Putin sa nu mai vina la summitul NATO de la Bucuresti, pentru a nu parea ca este dispus sa faca prea multe concesii, a declarat pentru NewsIn ambasadorul Olandei la Bucuresti, Jaap Werner. "Ramane de vazut daca Putin va veni sau nu. A fost invitat, ceea ce nu s-a intamplat des la summiturile precedente. A acceptat oficial invitatia, dar asta nu inseamna automat ca va si veni. Apoi se pune intrebarea cand se va decide sa vina, probabil ca destul de tarziu, pentru ca va vrea sa vada care sunt semnalele trimise Rusiei inaintea summitului si care va fi climatul la Bucuresti. Dilema sa este daca va veni intr-un mediu prietenos sau, in cazul in care NATO ar decide sa acorde MAP Georgiei si Ucrainei (Plan de actiune in vederea aderarii), daca prezenta sa nu va fi vazuta de populatia rusa ca fiind prea concesiva fata de asemenea decizii", a spus ambasadorul Olandei. In opinia diplomatului olandez, Putin are dificultati cu mai multe teme de pe agenda summitului NATO, nu doar extinderea Aliantei, ci si scutul antiracheta, asteptand deocamdata sa vada in ce directie se indreapta discutiile si care va fi rolul Rusiei in acest sens. "Daca deciziile nu sunt favorabile Rusiei, Putin s-ar putea razgandi si ar putea ramane la Moscova de unde sa transmita mesaje dure la adresa NATO si sa se intalneasca apoi cu Bush la Soci, unde sa incheie anumite acorduri. Ar putea face asta. Nu e o decizie usoara pentru Putin", considera ambasadorul Olandei. Ambasadorul olandez a amintit si de problema retragerii Rusiei din Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (CFE). "Este un dosar complicat si cu miza pentru Romania, pentru ca regimul de flanc de care Rusia vrea sa scape este foarte aproape de frontiera romana si pentru ca rusii nu s-au retras din Transnistria, incalcand astfel Tratatul. Este o problema spinoasa si nu stim ce vrea de fapt Rusia pe termen lung cu aceste forte conventionale", a spus Werner. Pe de alta parte, Putin n-ar dori sa aiba "relatii acide cu NATO si UE", urmand sa faca o serie de "pasi pozitivi" in privinta Afganistanului. "Ar trebui sa vedem mai multa substanta in aceasta relatie, sa colaboram mai mult, inclusiv in apararea antiracheta si in operatiunile din Afganistan si sa facem din Rusia un partener adevarat in probleme de securitate", spune Werner. Olanda nu sustine MAP pentru Georgia si Ucraina Pozitia Olandei cu privire la acordarea MAP Georgiei si Ucrainei este "de partea critica, alaturi de Franta si Germania", a spus diplomatul olandez. "Recunoastem importanta unui semnal politic catre Georgia si Ucraina, dar consideram ca nu au indeplinit inca toate criteriile pentru MAP. Nu vrem sa diluam criteriile dialogului intensificat, pentru ca suntem de parere ca parghiile pe care le are NATO sunt mult mai eficiente in aceasta faza decat mai tarziu", considera Werner. Referitor la regresele ce ar putea avea loc in Georgia si Ucraina in cazul in care nu vor primi MAP si la pericolele suplimentare la care ar putea fi expuse din partea Rusiei, diplomatul olandez a spus ca "e o discutie dificila". "Sunt curios sa vad la ce concluzie se va ajunge la summit. Va fi una pe baza de consens, dar pe moment, pozitiile sunt contradictorii intre SUA pe de-o parte si Germania si Franta pe de alta. Exista validitate in ambele parti ale argumentatiei, dar trebuie sa vedem la ce formula de compromis vor ajunge liderii, asta daca poate exista un compromis intre da si nu", a remarcat ambasadorul Olandei. intrebat daca refuzul de a acorda MAP celor doua tari nu ar permite Rusiei sa considere ca are drept de veto in privinta extinderii NATO, Werner a raspuns: "Vedem Rusia ca partener de securitate. Nu suntem de acord cu pozitia Rusiei ca ei sa decida cine va putea deveni membru NATO sau ce fel de relatie sa aiba NATO cu tari suverane din Europa sau din alte parti. Trebuie sa avem o relatie constructiva, dar critica cu Rusia. Iar noi nu consideram Georgia si Ucraina ca politica secundara a relatiei noastre cu Rusia. Nu e vorba de asta, ci de situatia interna din Georgia si Ucraina, care nu permite pe moment acordarea MAP. Democratizarea si reformele trebuie sa tina pasul cu cerintele NATO si suntem atenti la simbolismul politic fata de aceste tari", a explicat Werner.

R. M.