Sandor Laborc, directorul Oficiului ungar pentru Siguranta Nationala (NBH), a devenit de scurt timp seful Comitetului pentru informatii al NATO. Numirea sa starneste controverse, avand in vedere ca este vorba de cineva care s-a pregatit timp de sase ani la academia KGB de la Moscova, relateaza editia on-line a cotidianului International Herald Tribune, citat de Rompres. Laborc, 49 de ani, a fost numit in fruntea Informatiilor NATO la scurta vreme dupa ce a fost desemnat de premierul ungar Ferenc Gyurcsany pentru sefia NBH, la 17 decembrie anul trecut, potrivit unor surse autorizate ale NATO citate de cotidian. Numirea lui Laborc va determina unele dintre statele NATO sa aplice o politica mai restrictiva in privinta informatiilor secrete pe care le vor impartasi celorlalte state membre. Un inalt diplomat occidental, care a dorit sa i se pastreze anonimatul, a mentionat ca, daca "este evident ca toate informatiile NATO impartasite Bulgariei ajung direct la Moscova, intrucat in Romania si Bulgaria vechea nomenclatura si serviciile secrete comuniste s-au pastrat, in cazul Ungariei acest lucru este foarte, foarte dezamagitor". "Iata ca acum avem o persoana care si-a facut pregatirea la KGB. Nu pot sa presupun ca si-a schimbat cumva atitudinea. Trebuie sa spun ca NATO este o organizatie cu mari lacune in ceea ce priveste spionajul", a adaugat oficialul. Ca sa isi intareasca afirmatiile acesta a dat exemplul Ungariei, Poloniei si Republicii Cehe care au aderat la NATO in 1999 si restul tarilor din Pactul de la Varsovia ce au aderat in 2004. Dupa aceasta expansiune, atasatilor militari din tari precum Bulgaria, nu le-a fost permis accesul la anumite informatii militare de mare importanta. NATO nu comenteaza Purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai, a refuzat sa comenteze aceste informatii, la fel si mai multe misiuni occidentale la NATO, inclusiv cea a SUA. Un diplomat est-european a subliniat ca "NATO decide pe baza de consens", in timp ce un diplomat occidental a remarcat ca "ar fi fost nevoie de un singur telefon al ambasadorului SUA pentru ca NATO sa opreasca numirea lui Laborc, ca un semnal pentru alte tari care ar putea crede ca pot merge mai departe asa". Peter Balazs, profesor de economie la Universitatea Central Europeana din Budapesta, simpatizant al guvernului maghiar a declarat: "Multe s-au schimbat in Ungaria de cand Laborc a fost in Moscova acum 20 de ani. Doar pentru ca cineva a fost in Moscova in anii 1980, nu cred ca trebuie sa desconsideram pe cineva dupa 20 de ani". Lui Laborc, caruia Comisia pentru siguranta nationala a parlamentului de la Budapesta i-a respins initial, in noiembrie, candidatura pentru NBH, i se reproseaza ca a urmat timp de 6 ani, intre 1983-1989, Universitatea Dzerjinski din Moscova, academia KGB, in perioada regimului comunist, iar opozitia ungara considera numirea lui drept o dovada a influentei pe care o exercita Rusia asupra guvernului socialist condus de Ferenc Gyurcsany. Spre deosebire de alte state care s-au alaturat Uniunii Europene si NATO, Ungaria nu a interzis fostilor comunisti sa detina functii publice si nici nu a decis lustrarea fostilor membri ai serviciilor de securitate.

Robert MIRCEA