Guvernul sarb a aprobat marti un important acord de cooperare cu gigantul rus Gazprom, care intareste prezenta energetica rusa in regiune, a indicat guvernul de la Belgrad, intr-un comunicat citat de AFP. "Guvernul sarb a aprobat textul unui acord intre Federatia Rusa si guvernul sarb privind cooperarea in domeniul petrolului si gazelor naturale", afirma comunicatul, fara a preciza detaliile acordului. Potrivit informatiilor neoficiale vehiculate, acordul, negociat timp de mai multe luni, ar acorda Gazprom controlul asupra companiei petroliere sarbe Naftna Industrija Srbije (NIS) si ar prevede ca un tronson al viitorului gazoduct South Stream, ce va transporta gaz rusesc spre Europa Centrala si de Sud, sa treaca prin Serbia. Kostunica: "Este cel mai important proiect economic al Serbiei" "Este vorba de cel mai important proiect economic al Serbiei si acest acord va garanta un ritm solid de crestere economica. In acest fel Serbia isi va asigura o aprovizionarea energetica pentru urmatoarele decenii", a declarat premierul Serbiei, Vojislav Kostunica. Desi Kostunica nu a dezvaluit detaliile acestui acord, discutiile purtate de cele doua parti se refera la constructia in Serbia a unei ramificatii a gazoductului South Stream si a mai multor facilitati de stocare subterana a gazelor naturale, precum si la o investitie rusa in compania petroliera Naftna Industrija Srbije (NIS). Potrivit estimarilor analistilor, Rusia este dispusa sa plateasca un pret cuprins intre 400 si 500 de milioane de euro pentru un pachet de 51 la suta din actiunile NIS. Un inalt oficial din guvernul de la Belgrad a declarat pentru Reuters ca pretul platit de grupul rus Gazprom pentru NIS nu a fost inca stabilit, urmand sa faca obiectul unor negocieri separate. In plus, aceeasi sursa a declarat ca facilitatea de stocare pe care Serbia o are la Banatski Dvor, in apropiere de granita cu Romania, va fi si ea inclusa in acest acord, urmand sa fie infiintata o noua companie, in care Rusia va detine majoritatea si care se va ocupa de aceasta facilitate. Privatizarea NIS, una din cele mai importante companii din Serbia, a suferit numeroase amanari ca urmare a disputelor politice legate de pachetul de actiuni ce urma sa fie scos la vanzare si pretul primit. In timp ce o parte din ministrii guvernului de la Belgrad se opun unui acord cu Rusia, motivand ca o serie de companii regionale precum OMV AG si Mol Nyrt. sunt dispuse sa plateasca un pret mult mai mare decat cel oferit de Gazprom. In schimb, partidul nationalist condus de Vojislav Kostunica a anuntat ca un acord cu Gazprom ar garanta securitatea energetica a Serbiei pentru urmatoarele decenii. Comisia Europeana se teme insa ca Gazprom vrea sa achizitioneze NIS la un pret mult mai mic fata de pretul real, in schimbul sprijinului oferit de Rusia Belgradului in privinta Kosovo. Duplex Moscova-Belgrad pentru definitivarea acordului Guvernul sarb l-a imputernicit pe ministrul pentru Investitii de Capital, Velimir Ilic, sa semneze vineri, 25 ianuarie, la Moscova, un acord de cooperare in domeniul energiei cu Federatia Rusa, textul acestui acord fiind adoptat marti de cabinetul de la Belgrad, informeaza Tanjug. Conform acestui acord, discutiile vizeaza semnarea unui contract intre companiile de stat Srbijagas (Serbia) si Gazprom Export (Rusia) referitor la constructia unui gazoduct si a unor facilitati subterane de stocare a gazelor naturale la Banovski Dvor. Un al doilea contract va fi semnat de guvernul sarb si Gazprom Neft si vizeaza vanzarea si dezvoltarea unui pachet de actiuni la Naftna Industrija Srbije (NIS). Potrivit unui comunicat guvernamental, cabinetul de la Belgrad l-a autorizat pe ministrul Velimir Ilic sa semneze, in numele guvernului, aceste contracte. Comunicatul oficial nu face nici o referire la termenii financiari ai acordurilor ce vor fi semnate de cele doua parti. Balcanii devin treptat dependenti de sursele energetice rusesti

		Presedintele Rusiei Putin in compania omologului sau bulgar, Georgi Parvanov

Mai multe contracte importante in domeniul energetic si in special cel nuclear, au fost semnate, vineri, cu ocazia vizitei presedintelui rus, Vladimir Putin in Bulgaria, tara care doreste sa profite de pozitia ei strategica in zona Balcanilor, in contextul criticilor referitoare la eventualul rol de "cal troian" pe care Sofia l-ar putea juca in favoarea influentei rusesti in regiune, informeaza France Presse. Un succes neasteptat a intervenit si in ceea ce priveste participarea Bulgariei la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, in timpul unor discutii de ultima ora care au permis semnarea unui acord in valoare de 1,4 miliarde de euro. Potrivit autoritatilor de la Sofia, conditiile bulgare au fost acceptate in extremis de partea rusa. Gazoductul, care va porni din Rusia si va continua pe sub Marea Neagra, ajungand in Bulgaria, la Varna, de unde sunt in proiect doua rute: una spre nord-vest, prin Romania, Ungaria, Slovenia si Austria, spre nordul Italiei, si alta spre sud-vest, prin Grecia si Marea Ionica, spre sudul Italiei. El va putea transporta pana la 30 de miliarde de metri cubi pe an pentru pietele europene. "Este important ca partile au acceptat un compromis. Acest proiect reflecta un echilibru al intereselor si permite inregistrarea de progrese in aceasta chestiune dificila", a declarat Dmitri Medvedev, succesorul probabil al lui Vladimir Putin si presedintele consiliului director al Gazprom, citat de RIA Novosti, la finalul intrevederii avute vineri cu premierul bulgar, socialistul Serghei Stanisev. Tot cu ocazia vizitei lui Vladimir Putin a fost semnat si un acord tripartit cu privire la crearea unei companii mixte pentru proiectul oleoductului Burgas-Alexandroupolis, care va transporta petrolului rusesc intre Marea Neagra si Marea Egee. Bulgaria, Rusia si Grecia au semnat, in martie 2007, un acord privind constructia oleoductului, care va traversa teritoriul bulgar pe o distanta de 150 de kilometri si care apartine in proportie de 51% partii rusesti. Unii analisti considera ca proiectul South Stream urmareste sa mareasca si mai mult nivelul de dependenta al Europei fata de sursele energetice rusesti. Cu o capacitate transport anuala de 30 de miliarde de metri cubi de gaz, conducta South Stream va trece pe sub Marea Neagra, va intra in Europa prin Bulgaria, iar de acolo se va indrepta catre Italia, prin Grecia sau Romania, Ungaria si Austria.

Madalin NECSUTU