Ziua Logo
  Nr. 4111 de vineri, 14 decembrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Politica
La unison, Basescu si Tariceanu: "Nu vom recunoaste un Kosovo independent"
 14 decembrie, 18:31 
(Mircea Paun- ZIUA foto)
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a reiterat, vineri dimineata, inainte de a participa la reuniunea Consiliului European, ca Romania nu va recunoaste independenta provinciei Kosovo. Seful Executivului de la Bucuresti a mentionat ca, la nivelul Uniunii Europene, "exista un interes larg pentru sustinerea unei pozitii comune in aceasta problema", iar Romania va sustine acest lucru, potrivit Rompres. "Ramane insa o problema la care pozitia Romaniei este bine identificata si anume: nu vom recunoaste statutul de independenta a provinciei Kosovo, deci nu vom recunoaste un Kosovo independent pentru ca avem serioase rezerve in ceea ce priveste modul in care acest statut trebuie acordat si posibilele consecinte asupra intregii regiuni a Balcanilor de Vest", a declarat Calin Popescu-Tariceanu. Romania nu poate recunoate independena Kosovo, aceasta este poziia rii noastre, susinut la Bruxelles si de presedintele Traian Basescu. "Solicitarea noastr a fost ca, la acest consiliu, s se ia decizia politica de creare a unei forte a UE care sa asigure stabilitatea in Kosovo. In eventualitatea unei decizii pe care noi nu o dorim, Romania nu ar putea raspunde cerererii unui stat pe care nu il recunoate. Iar Uniunea Europeana a fost de acord", a precizat presedintele. "Atat Pristina cat si Kosovo sunt in Europa. Statutul lor trebuie sa aib in vedere in primul rand faptul ca sunt parte a Europei", a mai spus seful statului. In marja Consiliului European de iarna de la Bruxelles, vineri, va avea loc un dejun de lucru comun al sefilor de stat si ministrilor Afacerilor externe din statele membre UE in care va fi abordat dosarul Kosovo. Consiliul European de iarna marcheaza finalul presedintiei portugheze a UE.
Scurt istoric
Liderii tarilor membre ale Uniunii Europene vor lua in discutie vineri, la Consiliul European de iarna de la Bruxelles, delicata problema a aspiratiilor de independenta ale provinciei Kosovo, in contextul esecului negocierilor pentru ajungerea la un compromis mediate de troica internationala formata din SUA, UE si Rusia. Blocul celor 27 de natiuni europene ramane divizat in ce priveste recunoasterea unei eventuale independente a Kosovo fata de Serbia. Kosovo este o provincie autonoma in cadrul Republicii Serbia, aflata din punct de vedere civil si militar sub administratia interimara a ONU, in baza Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptata la 10 iunie 1999. Aceasta rezolutie, arata Rompres, reglementeaza statutul interimar al provinciei si defineste instrumentele pentru restaurarea unei paci de durata in regiune, in urma confruntarilor violente ce au avut loc in 1998 - 1999 intre fortele sarbe si separatistii albanezi. Provincia este populata majoritar de etnici albanezi (in proportie de 82,2%, conform recensamantului din 1991). Acestia au cerut in mod oficial independenta provinciei inca din 1991. Solicitarile albaneze au fost ignorate de sarbi pe fundalul razboaielor civile din Croatia si Bosnia. In acest context, aspiratiile separatiste ale etnicilor albanezi au inceput sa se faca auzite prin intermediul factiunii de gherila Armata de Eliberare din Kosovo (UCK).
In trecutul sau istoric indepartat, regiunea a fost locuita de triburi ilirice si tracice, a intrat apoi sub dominatie romana, iar din secolul VI d. Hr. a fost populata de slavi. Kosovo a devenit parte a Regatului Serbiei la inceputul secolului al XIII-lea, provincia fiind locuita in acea perioada de un amestec etnic format din sarbi, albanezi si vlahi (sau valahi - populatie romanizata din Europa centrala si rasariteana). Dinastia sarba Nemanjic a transformat Kosovo in inima spirituala a regatului medieval sarb, oferind vaste intinderi de pamant Bisericii Ortodoxe si construind manastiri si biserici care dainuiesc pana in ziua de azi. Sarbii au reprezentat populatia majoritara in Kosovo pana la infrangerea lor de catre Imperiul Otoman in 1389, in batalia de pe Campia Mierlei (Kosovo Polje). Infrangerea sarbilor a deschis drumul instalarii dominatiei otomane in Balcani pentru urmatorii aproximativ 500 de ani. In acest timp, multi dintre sarbi au parasit provincia, iar albanezii convertiti la islam au inceput sa se stabileasca intr-un numar din ce in ce mai mare in regiune. Expulzarile reciproce si fenomenul migratiei din Albania de la inceputul secolului al XX-lea au schimbat structura etnica a provinciei. In prezent, cei aproximativ 2 milioane de etnici albanezi din Kosovo reprezinta aproape 90% din populatia provinciei. Aproximativ 100.000 de etnici sarbi traiesc in prezent in Kosovo, majoritatea lor in enclave sub protectia NATO. Recensamantul din 1991 a aratat ca in provincie traiesc in total 24 de etnii. Populatia din Kosovo difera si ca religie. Daca se iau in considerare numai etniile cu nivel mai mare de reprezentativitate, sarbii si muntenegrenii sunt ortodocsi, croatii - catolici, in timp ce albanezii sunt in marea lor majoritate musulmani, ca si turcii si majoritatea tiganilor.
Radiografia unei tensiuni etnice
Kosovo a fost o provincie autonoma in cadrul Serbiei in perioada Federatiei Socialiste Iugoslave, ajungand sa se autoguverneze efectiv incepand cu anul 1974, cand a fost promulgata Constitutia iugoslava, sub regimul lui Tito. Tensiunile etnice au escaladat in anii '80, pe masura ce Iugoslavia incepea sa se destrame si pe fundalul deteriorarii conditiilor economice. Kosovo si-a pierdut autonomia odata cu venirea la putere la Belgrad a lui Slobodan Milosevici, care restrans drepturile albanezilor la autoguvernare locala si educatie in limba materna. Sirul de convulsii sociale violente ce au urmat a condus Belgradul spre declararea starii de urgenta in Kosovo in 1990, unitati militare si de politie sarbe fiind trimise in provincie. In acelasi an au fost desfiintate institutiile politice autonome ale provinciei.
In octombrie 1991, informeaza Rompres, provincia Kosovo si-a proclamat independenta prin referendum. In 1992 a fost ales un parlament, iar liderul albanez moderat Ibrahim Rugova a fost ales presedintele autoproclamatei ''republici Kosovo''. Din 1997, UCK a inceput o campanie de gherila impotriva armatei si fortelor sarbe de politie. In 1998, fortele sarbe au raspuns cu forta la actiunile de gherila, determinand plecarea din provincie a aproximativ 100.000 de etnici albanezi. Puterile NATO l-au avertizat pe presedintele sarb de atunci, Slobodan Milosevici, ca nu vor tolera inca un proces de epurare etnica in Balcani. Negocierile de pace purtate in Franta au esuat, iar in luna martie 1999 NATO a inceput bombardamente aeriene pentru a obliga Serbia sa-si retraga fortele din Kosovo. Aproximativ 800.000 de etnici albanezi au fugit din provincie sau au fost expulzati in Macedonia, inainte de capitularea sarbilor, la 78 de zile dupa inceperea actiunilor militare. De atunci, Belgradul a pierdut controlul efectiv al provinciei, care a fost trecuta sub protectie comuna ONU si NATO.
Tratative esuate
Potrivit Ministerului sarb de Externe, situatia politica prezenta din Kosovo este caracterizata de prezenta aspiratiilor separatiste ale albanezilor kosovari, de expulzarea unui mare numar de etnici ne-albanezi, in marea lor majoritate sarbi, de existenta a aproximativ 5.000 de cazuri de disparitii de persoane de ambele parti, cazuri inca nerezolvate, de un climat de acuzatii interetnice cu privire la comiterea de crime de razboi, de absenta unui dialog intre etnicii albanezi si autoritatile sarbe si de o atmosfera generala de insecuritate pentru sarbi si alti etnici ne-albanezi. Toate aceste dificultati distrug relatiile sociale si interetnice precum si conditiile de viata in aceasta parte a Serbiei. Statutul definitiv al Kosovo a facut obiectul mai multor runde de negocieri intre sarbi si albanezii kosovari, mediate de o Grupul de Contact pentru Kosovo, format din reprezentanti ai UE, SUA si Rusia. Partile trebuiau sa ajunga la un compromis pana pe 10 decembrie 2007, dar tratativele au esuat, pentru ca nici una din parti nu doreste sa cedeze din suveranitate. Liderii etnicilor albanezi sustin ca numai independenta fata de Serbia va rezolva convulsiile etnice si infractionale actuale, in timp ce Belgradul, care considera provincia drept leaganul istoriei si culturii sarbe, nu este dispus sa accepte decat o autonomie largita. Comunitatea internationala nu are o pozitie unitara in privinta acestei probleme, dar este de acord ca statu quo-ul nu poate continua. La un pol se situeaza SUA, care sustin acordarea unei independente supravegheate pentru Kosovo, iar la celalalt - Rusia, care se opune independentei de teama crearii unui precedent si insista pentru continuarea negocierilor fara o limita de timp, indifirent de esecul rundelor anterioare de negocieri.
Ziua online  
Alte articole
  Tariceanu despre scoaterea UDMR de la Guvernare: Nu vreau sa duc Romania inapoi cu 20 de ani    (2008-02-19 18:21)
 Afisari: 697  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
Stirile zilei 2007-12-14
 09:55 
Ger si ninsori slabe in urmatoarele zile  2007-12-16
 20:26 
Teroristi alimentati din Romania
 19:18 
Scrisorile Printesei Diana catre Dodi Al Fayed
 18:38 
Jucariile politice se vand bine in America
 18:13 
Romanii, campioni pe "calea aerului"
 18:09 
Google isi trage Wikipedia lui
 17:41 
Ayman al-Zawahiri isi acuza "fratii musulmani" de tradare
1 comentariu
 17:29 
Fiul secret al lui Hitler ar putea trai in Marea Britanie
1 comentariu
 16:49 
Norica Nicolai , "solutia" pentru Justitie
1 comentariu
 16:12 
Claudia Pendred este noul director BERD pentru Romania
 15:56 
Logan Van, furgonul anului 2008 in Bulgaria
 15:49 
Cernobilul, populat cu animale devastate genetic de radiatii
2 comentarii
 15:41 
Scandalul continua in instanta: "Regele medicamentelor" cere incredintarea fetitei sale
 15:34 
Se scumpeste benzina
 14:55 
Conferinta de la Bali: SUA si UE nu au ajuns, inca, la un acord
 14:53 
Moldovenii si turcii, expulzati pe capete din Romania
 14:49 
Miron Cozma continua meciul cu Justitia
1 comentariu
 13:41 
E stire! Un om a muscat un caine
 13:36 
Chisinaul acuza Romania de colaborare cu regimul ilegal din Transnistria
 12:11 
Autoritatile moldovene, dispuse sa semneze tratatele de baza si de frontiera cu Romania
 Top afisari / comentarii 
 "Mai rai ca Ceausescu" (2511 afisari)
 Iuppiter Tonans (2288 afisari)
 Norica Nicolai: "Presedintele are dreptate" (1852 afisari)
 Despre RON, ROM si ROMAN (1784 afisari)
 Matrix in limba moldoveneasca pentru Veronin (1734 afisari)
 Fiul secret al lui Hitler ar putea trai in Marea Britanie (1532 afisari)
 Chisinaul acuza Romania de colaborare cu regimul ilegal din Transnistria (1098 afisari)
 Cernobilul, populat cu animale devastate genetic de radiatii (1087 afisari)
 Scrisorile Printesei Diana catre Dodi Al Fayed (829 afisari)
 Moldovenii si turcii, expulzati pe capete din Romania (765 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01509 sec.