Premierul roman, Calin Popescu Tariceanu, se va intalni, miercuri, in Marea Britanie cu omologul sau Gordon Brown. Cei doi vor discuta despre evolutiile din regiunea sud-est europeana, precum si aspecte ale cooperarii strategice in cadrul misiunilor la care Romania si Marea Britanie participa in diferite zone. Cea mai importanta problema aflata pe agenda intalnirii este legislatia in domeniul fortei de munca din Marea Britanie, cu referire la cazul muncitorilor din Romania. "Temerile privind afluxul de imigranti, un nonsens" Tariceanu a calificat drept ''nonsens'' afirmatiile potrivit carora tarile care isi deschid pietele muncii pentru cetateni romani se vor confrunta cu un val de muncitori imigranti, apreciind totodata ca este nerealist sa te astepti la afluxuri masive de lucratori imigranti in conditiile in care economia Romaniei cunoaste un boom, informeaza miercuri ziarul britanic Financial Times. ''Trebuie sa se tina seama de faptul ca Romania are una dintre cele mai scazute rate ale somajului din Europa. Este un nonsens clar sa te astepti la revarsari de romani spre Marea Britanie''. Rata somajului in Romania a fost de sub 5% la inceputul acestui an. premierul se va intalni totodata, in cadrul unui dejun de lucru organizat de Camera de Comert Romano-Britanica si Ambasada Romaniei la Londra, cu oameni de afaceri britanici interesati de extinderea activitatii investitionale in Romania, cat si cu reprezentati ai comunitatilor romanilor care traiesc in Marea Britanie. Garantii oferite Londrei privind imigrantii romani Premierul roman Calin Popescu Tariceanu ii va da asigurari miercuri omologului sau britanic, Gordon Brown, ca tarile europene care isi deschid pietele fortei de munca pentru cetateni romani nu se vor confrunta cu un aflux de lucratori imigranti. ''Este o problema de principiu'', a declarat Tariceanu, inaintea vizitei de lucru de o zi in Marea Britanie, in care intentioneaza sa ridice problema mobilitatii fortei de munca cu prilejul intrevederii cu Gordon Brown. Demnitarul roman a mai precizat: ''Nu vreau sa spun prin aceasta ca exista posibilitatea ca numerosi romani sa vina la munca in Marea Britanie. Problema care se pune este legata de principiul ca cetatenii romani sa beneficieze de tratament egal in cadrul Uniunii Europene''. Dupa ce s-a confruntat cu perspectiva unui val de muncitori imigranti, mai ales de nationalitate poloneza, care au venit in numar mare sa munceasca in Marea Britanie dupa valul extinderii UE din 2004, guvernul britanic a optat pentru a inchide piata fortei de munca pentru cetateni din Bulgaria si Romania, tari care au aderat la UE la inceputul lui 2007. Cu toate acestea, aderarea Romaniei nu a declansat temutul val al imigratiei. Mai degraba, cea mai mare scadere a fortei de munca din Romania a avut loc in 2002, cand cetatenii tarii au obtinut acces fara viza in spatiul UE. Forta de munca a Romaniei s-a redus cu 12% in acel an. Autoritatile italiene, prea permisive Premierul Tariceanu a declarat ca sentimentul anti-romanesc, exacerbat de o crima comisa la Roma luna trecuta, a fost pur local. ''Din fericire, sentimentul antiromanesc nu se extinde dincolo de Italia'', a mai spus Tariceanu. Premierul a mai adaugat ca responsabilitatea pentru lege si ordine trebuie sa ramana in seama tarilor-gazda, chiar daca Romania face tot ce ii sta in puteri pentru a ajuta autoritatile italiene sa gestioneze infractiunile comise de romani in Italia. Cu toate acestea, autoritatile locale trebuie sa impartaseasca unele din responsabilitati. ''Situatia s-a deteriorat la Roma deoarece autoritatile locale au fost foarte permisive. Infiintarea de tabere pentru imigranti a fost probabil cea mai buna cale de a alimenta infractionalitatea'', a relevat Tariceanu. Demnitarul roman a mai precizat insa ca situatia din Italia se amelioreaza, dar acel episod a avut repercusiuni grele asupra modului cum au fost perceputi romanii in Italia. Guvernul italian a aprobat luna trecuta un decret lege care faciliteaza expulzarea cetatenilor UE acuzati de delicte. De atunci, 300 de romani au fost expulzati. Tariceanu a declarat ca Parlamentul European considera unele aspecte ale decretului ''discutabile''. Comisia Europeana va decide privind decretul deportarii pe viitor, a mai spus premierul roman. Abordand probleme interne ale Romaniei, Tariceanu a declarat ca Romania isi poate permite cu usurinta cresteri generoase ale pensiilor de stat. Sub presiunea PSD, al carui vot parlamentar a contribuit la a tine guvernul minoritar pe linia de plutire, Romania va creste cu 43% pensiile, in conditiile in care in 2009 se planifica o crestere de 30%. ''Cresterea pensiilor nu influenteaza deficitul bugetar'', a subliniat premierul roman. Problema fregatelor In cursul intrevederilor, partea romana este preocupata si de urgentarea implementarii contractului de offset pentru cele doua fregate achizitionate de statul roman, in 2004, de la marina britanica. Premierul Calin Popescu-Tariceanu le-a cerut reprezentantilor companiei BAE Systems sa urgenteze implementarea contractului de offset pentru cele doua fregate achizitionate de statul roman. "Este o chestiune care a fost intarziata. Sunt prim-ministru de aproape trei ani si este o problema care treneaza inca de atunci. Dureaza prea mult", a declarat, in octombrie, primul-ministru, cand a fost invitat sa viziteze standul companiei, la Expozitia internationala de tehnica militara EXPOMIL. In baza unei Hotarari de Guvern din decembrie 2002, Ministerul Apararii Nationale a achizitionat de la Ministerul Apararii din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord doua fregate tip 22, incluzand etapa de regenerare si modernizare a acestora. Ca parte integranta a acordului de achizitie, s-a convenit un program industrial de offset in valoare de 116 milioane de lire sterline, reprezentand 100% din pretul contractului, intr-o perioada de cinci ani de la data intrarii in vigoare a acordului, respectiv 26 martie 2003. Pentru indeplinirea obligatiilor de offset, Ministerul Apararii din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord a mandatat firma britanica BAE Systems. Presa insulara a relatat ca BAE Systems nu si-a respectat obligatiile contractuale, iar restantele acesteia, care au scadenta in martie 2008, se ridicau la inceputul lunii martie la 111,5 milioane lire sterline.

Robert MIRCEA