Ziua Logo
  Nr. 4214 de sambata, 19 aprilie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »


Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.



Nume:
Parola: 
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Scenariile instalarii PD-L la putere

Guvernele Basescu

Orice scenariu privind viitoarea formula de guvernare pleaca de la certitudinea ca Traian Basescu va numi un premier din PD-L, fapt sustinut in toate declaratiile sale publice. Seful statului are convingerea ca democrat-liberalii vor iesi invingatori in alegeri, chiar daca daca nu vor reusi sa obtina un scor electoral care sa le permita sa guverneze singuri. Sperantele sale se bazeaza pe faptul ca PD-L ocupa constant primul loc in sondaje, la diferenta mare de PSD, al doilea clasat. In acelasi timp, cercetarile reliefeaza faptul ca partidul condus de Emil Boc ar putea obtine 30-40% din voturi, conditii in care va trebui sa faca o alianta pentru a putea guverna. Calculele facute dupa sondajele actuale ar putea fi rasturnate de variabila "vot uninominal", o premiera in exercitiul electoral romanesc.

Disponibilitatea UDMR

Maghiarii au sustinut toate guvernele din 1996 incoace, fie ca Puterea a avut o coloratura de stanga sau de dreapta. Bagajul de parlamentari UDMR reprezentand 7-8% din mandate, a fost decisiv in structurarea unei formule de Executiv stabil. O alianta cu PD-L la finele lui 2008 ar fi probabila si pentru ca cele doua formatiuni se regasesc in aceeasi familie politica europeana. Inainte de toate, Marko Bela va trebui sa gaseasca antidot la concurenta PCM, care se adapa din acelasi bazin electoral. Oricum, pragul electoral alternativ de sase deputati si trei senatori a fost inventat tocmai pentru a scuti Uniunea de emotiile ratarii pragului electoral de 5%. Motivul inovocat de UDMR pentru cei 12 ani de consecventa in zona puterii a fost ca numai asa poate reprezenta interesele comunitatii maghiare.

Apropierea de PSD

Dupa ce s-au facut populari, pedelistii si-au scos din Statut prevederea ce interzicea o alianta cu PSD. O apropiere intre democrat-liberali si social-democrati ar putea fi irealizabila prin opozitia liderilor de suflet ai celor doua formatiuni - Traian Basescu si Ion Iliescu. Dar, asa cum Mircea Geoana justifica acum mentinerea in viata a Cabinetului Tariceanu de dragul "tarii care trebuie guvernata", la fel s-ar putea comporta dupa scrutinul generalelor, sustinand un Executiv PD-L minoritar. O schimbare a leadership-ului PSD cu, de exemplu, grupul de la Cluj, simpatizat de Basescu, ar facilita o apropiere intre cele doua formatiuni. Pesedistii isi vor negocia cartea in functie de cat de bun sau rau va fi scorul lor electoral.

Refacerea DA, fara Tariceanu

Cand Calin Popescu Tariceanu nu va mai fi seful Executivului, este previzibil ca va pierde si conducerea PNL, moment in care usa PD-L se va deschide catre liberali. In toate luarile de pozitie ale liderilor pedelisti, se regasesc critici nu la adresa liberalilor in general, ci a "petroliberalilor lui Tariceanu". Odata scapat de cel care "a tradat valorile Aliantei DA", PNL este numai bun de un nou mariaj cu partidul lui Emil Boc. Pe de alta parte, un obstacol in calea unei noi colaborari l-ar putea ridica reprezentantii marcanti ai PNL care sunt pe pozitii, deocamdata, ireconciliante cu Traian Basescu.

Jocuri surpriza

Partidul Noua Generatie al lui Gigi Becali intra in Parlament cu o zestre de mandate comparabila cu a UDMR, devenind tentant pentru PD-L. Prietenia cimentata la meciurile Stelei dintre Basescu si Becali ar usura discutiile privind o eventuala colaborare, care se va limita, cel mai probabil, la sustinere in Legislativ. In ipoteza in care PD-L nu reuseste sa isi asigure sprijinul necesar, ar putea coopta in echipa guvernamentala tehnocrati sau personalitati agreate de majoritate.

Ipoteza anticipatelor

Refacerea alegerilor generale, pe motivul imposibilitatii de a forma un Guvern, este aproape imposibila. Avand in vedere votul uninominal, noii parlamentari - care au trudit si au cheltuit in campanie - nu vor avea nici o disponibilitate de a se intoarce la alegatori. Vor prefera sa voteze un Cabinet, oricare ar fi el, decat sa o ia de la capat. Mai mult, subordonarea fata de conducerea partidului a noilor senatori si deputati va fi mult mai redusa decat in prezent.

Necunoscutele uninominalului

Calculele preelectorale ale partidelor pot fi date peste cap de introducerea votului uninominal. Relevanta sondajelor scade in conditiile in care parlamentarii vor fi alesi in circumscriptii uninominale.

Cercetarile sociologice iau in calcul doar intentia de vot pentru un partid sau altul, dar este probabil ca in unele cazuri, intentia de vot a unor alegatori sa se modifice in functie de forta candidatilor pe care formatiunile politice ii arunca in lupta pentru castigarea colegiului respectiv. Partidele care nu isi selecteaza cu grija candidatii ar putea avea surprize neplacute daca vor lua in calcul doar procentele linistitoare din sondaje. Renuntarea la votul pe liste aduce cu sine si o alta necunoscuta: in ce masura numarul de voturi la nivel national se va regasi in numarul de mandate primite de un partid. Teoretic, exista posibilitatea ca un partid care primeste cel mai mare numar de voturi la nivel national sa primeasca un numar mai mic de mandate decat al doilea clasat. Chiar in eventualitatea in care nu se va ajunge la aceasta situatie extrema, este destul de probabil ca in Parlamentul rezultat in urma scrutinului din toamna raportul de forte sa nu reflecte cele mai fidele sondaje de opinie. Astfel, PD-L ar putea sa obtina singur majoritatea in Parlament, chiar daca mai putin de jumatate din romani au votat pentru candidatii sai. Sau ar putea sa obtina mai putine mandate decat ar fi fost indreptatit conform numarului de votanti, la nivel national. Aceste distorsiuni ale votului pot influenta major forta de negociere a partidelor. In cazul ipotetic in care pedelistii ar obtine in jur de 40% din optiuni, in Parlament s-ar putea trezi ca au majoritatea mandatelor sau doar 30-35% din acestea.

Cinci peste prag

Conform unui sondaj efectuat de CSOP, PD-L este creditat cu 40% din intentiile de vot ale electoratului, urmat de PSD, cu 28%. Pe pozitia a treia se afla PNL, preferat de 12% dintre repondenti. Pe langa aceste trei partide, doar PNG si UDMR ar mai putea depasi pragul electoral, partidul lui Becali avand 7%, iar Uniunea 6% din intentiile de vot. Rezultatele cercetarii sociologice provin de la surse din PD-L si au fost confirmate de catre CSOP. (A.I.)

Regrupari pentru izolarea PD-L

PNL si AP au fuzionat pentru a acapara dreapta

Presedintele PNL Calin Popescu Tariceanu si liderul AP Emil Constantinescu au semnat ieri, la Palatul Parlamentului, protocolul de fuziune PNL-AP. Consfintirea noii colaborari a avut loc in cadru festiv, cu aceasta ocazie fiind convocat Congresul de fuziune PNL-AP. Ex-presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, si-a anuntat retragerea din politica si inregimentarea sa in societatea civila.

"PNL a aratat in ultimii patru ani ca e un partid al libertatii, al libertatilor individuale si al cresterii economice. Romania nu cred ca se poate intoarce la o politica de stanga, pentru ca politica de stanga ar duce la incetinirea cresterii economice si la revenirea in trecut. Totodata, nu cred ca ne putem permite ca Romania sa se indrepe catre dictatura unei singure persoane. Prin fuziunea cu AP incercam sa aducem in politica romaneasca o serie de valori civic-liberale, pentru ca este nevoie ca mesajul nostru sa fie indreptat catre cetatean, pe care incercam sa-l aducem sa participe in politica. As numi acest lucru o misiune civica si pragmatica, civismul fiind respectul fata de potentialul politic al fiecarui cetatean", a sustinut Tariceanu. El a explicat ca fuziunea cu AP reprezinta un raspuns la recenta alianta dintre PSD si PC. Premierul a sustinut ca fuziunea a fost necesara si pentru construirea unitatii politice a dreptei romanesti. "Prin aceasta fuziune mai facem un lucru important si anume trasam o linie de demarcatie clara intre stanga si dreapta. In zona dreptei, de asemenea, cred ca avem o obligatie sa aratam cetatenilor ce inseamna adevarata dreapta, liberalismul si populismul mascat in spatele unor asa-zise principii de centru-dreapta", a aratat liderul liberalilor.

Retragerea lui Constantinescu

"Dupa aceasta fuziune, ma voi reintoarce, deplin, cu toate fortele, in societatea civila, pentru a contribui la reconstructia societatii civile, slabita, astazi, marcata de compromisuri", a anuntat Emil Constantinescu. El a declarat ca, prin implicarea sa in societatea civila, isi propune "reconstructia fortei elitelor intelectuale, care a reusit, inca din 1990, sa se opuna doctrinei PSD".

Cu toate acestea, intr-o interventie la Realitatea tv, Constantinescu nu a exclus posibilitatea de a candida din nou la Presedintie, ca independent. La randul sau, vicepresedintele PNL Crin Antonescu a sustinut ca fuziunea cu AP nu are drept scop un castig electoral. "Salut acest act politic ale carui roade sper sa se vada nu imediat, dar consistent, si transmit un salut de sustinere, de prietenie tuturor colegilor nostri care in perioada urmatoare vor fi angajati intr-o apriga batalie politica pentru administratia publica locala", a declarat Antonescu.

PNTCD mai asteapta

Liderii PNL au reiterat ieri faptul ca fuziunea cu AP reprezinta primul pas in vederea consolidarii polului de centru dreapta din care va face parte si PNTCD.

Liberalii si crestin-democratii lui Marian Milut au parafat deja un Protocol de colaborare politica in ceea ce priveste alegerile locale. Cu toate acestea, taranistii au candidat propriu la Primaria Capitalei, in persoana juristului Aurelian Pavelescu, PNTCD promitand liberalilor sprijin abia in turul al doilea al

alegerilor.

O izolare ineficienta

PD-L a ramas din ce in ce mai izolat pe masura ce presedintele Basescu a avut conflicte publice cu aproape toti ceilalti protagonisti din scena politica. Practic, pedelistii sunt socotiti aproape nefrecventabili de celelalte partide parlamentare.

Doar PRM a mai avut parte de un tratament similar, imediat dupa alegerile din 2000, cand partidul lui C.V. Tudor ajunsese a doua forta politica a tarii. Insa deosebirea este ca ascensiunea PRM a fost blocata, pe cand democratii au castigat serios in popularitate dupa scoaterea lor din Guvern. Boc si compania s-au folosit de izolarea lor si a presedintelui Basescu pentru a se victimiza si a poza in singuri campioni ai luptei anticoruptie si ai reformarii clasei politice. Este de prevazut ca acelasi procedeu va fi utilizat si mai mult in timpul campaniei. Dupa eventuala castigare a alegerilor, dar fara obtinerea majoritatii in Parlament, este posibil ca democrat-liberalii sa devina mai flexibili, cel putin fata de unele partide. De asemenea, este indoielnic ca actuala coalitie neoficiala indreptata impotriva PD-L se va mentine intacta in conditiile in care pedelistii vor fi cel mai puternic partid din Legislativ.

Pagini realizate de Anca HRIBAN, Ovidiu BANCHES, Razvan GHEORGHE si Adrian ILIE
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Statul Kosovo s-a nascut mort (2848 afisari)
 Cartierele mortii albe (2396 afisari)
 Guvernele Basescu (2100 afisari)
 Misteriosul numar doi (1864 afisari)
 Kosovo si Ardealul (1700 afisari)
 Surpriza "picanta" din cabinetul lui Berlusconi: fotomodelul Mara Carfanga (4084 afisari)
 Cea mai sexy barmanita din SUA (3259 afisari)
 Ziarul care l-a "casatorit" pe Putin cu o fosta gimnasta a fost inchis (2243 afisari)
 Elena Basescu: Emil Boc, cel mai iubit (2099 afisari)
 Militarii iranieni au intrat in Afganistan (1910 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01451 sec.