Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.

O POEZIE PE SAPTAMANA Imi amintesc perfectImi amintesc perfect, butoaiele cu pere putrede
erau bune de dus la cazan,
pe strada treceau la nesfarsit siruri
carele cu porumb si cate o casuta alba, cu coviltir,
burdusite cu mere si tigani, iar noi citeam poezie
ca niste apucati, de parca ar incepe, chiar maine,
un parlit de razboi mondial.
Imi amintesc,
luptam din rasputeri pentru institutirea versului liber
la mai toate ceremoniile de iarna.
Lupta era apriga, sacii de gunoi din marginea soselei
semanau cu niste iezi sacrificati in iarba,
iarba era arsa de un soare strain ori inexistent,
scroafa taiata pe jumatate alerga cu margele de sange la grumaz
prin curte, cu o padure de paie aprinse in spinare,
povestind parca numai zile negre si lume alba.
Imi amintesc, ma-nfierbantasem, asa, din senin,
clocoteau in mine globulele albe si cenusii
ca perele la cazan si-am dat sa scot
camasa cu carne cu tot.
Ioan Flora (1950-2005)
|