Ziua Logo
  Nr. 4095 de sambata, 24 noiembrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »


Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.



Nume:
Parola: 
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Primarii Bucurestiului

Vreme de un deceniu, care a coincis cu domnia Regelui Carol al II-lea, Bucurestiul a avut parte de trei primari de isprava: Dem I. Dobrescu (1929-1934), Alexandru G. Donescu (1934-1938), general Victor Dembrovski (1938-1940).

Lui Dem I. Dobrescu i se datoreaza modernizarea Dealului Patriarhiei, sistematizat initial de Pavel Kiseleff pe cand acolo, ca si pe dealul Filaretului, cresteau abundent viile. Tot Dobrescu a reconfigurat Piata Universitatii, avand in mijloc statuia lui Ion C. Bratianu, realizata de sculptorul Ivan Mestrovici, si Piata Cercului Militar. Dem I. Dobrescu a remodelat cateva cartiere, a trasat altele, a dat o noua infatisare unor artere (Calea Rahovei, Calea 13 Septembrie, Calea Grivitei) care vor ramane structural neschimbate aproape jumatate de veac. Din initiativa lui s-au pavat, canalizat si electrificat in Bucuresti sute de strazi si s-au asanat cateva lacuri. Alexandru G. Donescu a continuat opera inaintasului. Astfel, asanarea Lacului Floreasca s-a soldat cu nenumarate exproprieri si cu sute de stramutari. Donescu i-a incredintat arhitectului Octav Doicescu parcelarea cartierului de locuinte Bordei - Herastrau, care avea sa devina in timpul regimului comunist fieful nomenclaturii, zis si "Primaverii". Tot in perioada in care a fost primar Donescu, expansiunea spre nord a Capitalei a continuat si tot atunci Snagovul devine o zona in care bucuresteni de vaza, in frunte cu Printul Nicolae, isi ridica locuinte estivale. Un ziarist intre acestia - Grigore Gafencu.

In a doua parte a anilor '30 continuau dezbaterile consacrate urbanisticii bucurestene: in cotidiane, indeosebi in "Curentul", in reviste de cultura, in cele de arhitectura si chiar la Radio, unde G. M. Cantacuzino a sustinut cateva prelegeri pe aceasta tema. De atunci dateaza o serie de articole ale sale precum "O capitala", "Orasele romanesti de maine", "Lumina romaneasca"... G.M. Cantacuzino restaurase palatul de la Mogosoaia al Marthei Bibescu, cu al carei sot, printul George Valentin Bibescu, era inrudit de aproape.

Modernizarea Capitalei

Bucurestiul cunoaste o perioada de constructie si de prefacere frenetica, de autentica modernizare, curent de care Carol al II-lea nu era deloc strain; dimpotriva. Numai la sfarsitul anului 1937 se pune piatra de temelie a patru edificii importante: Palatul CFR, Ministerul de Externe (actualul Palat Victoria), Ministerul Industriei, Scoala Superioara de Razboi (Academia Militara). Prefectura Politiei avea un nou sediu, din 1936, iar pe locul fostei legatii imparatesti a Rusiei se inalta un bloc de zece etaje imbracat in caramida aparenta. Regele insusi ii da propriul lui palat, terminat in 1937, fizionomia actuala, iar Biblioteca Academiei este dotata cu o cladire functionala moderna. Majoritatea acestor edificii sunt inaugurate in prezenta monarhului, prilej de ample relatari in ziare. Tot Carol al II-lea inaugureaza Luna Bucurestilor, Saptamana Cartii, expozitii industriale, receptioneaza motonava "Transilvania", construita in 1937 pe un santier naval danez, monarhul avand propriul sau iaht, de fabricatie englezeasca, "Luceafarul"...

Pe 29 august 1936 ziarele romanesti, dar si cele straine, inregistreaza un eveniment politic rasunator: demiterea ministrului Afacerilor Straine, Nicolae Titulescu, inlocuit cu Victor Antonescu. Inlaturarea omului Genevei, care detinuse demnitatea de presedinte ale Adunarii Generale a Societatii Natiunilor Unite, sugera esecul strategiei de "securitate colectiva" si reorientarea externa a Regelui Carol al II-lea. De peste un an, Spania era teatrul unui crancen razboi civil despre care Argetoianu nota: "In Spania nu se mai lupta doua factiuni indigene: lupta nationalismul totalitar cu judeo-comunismul, adica cele doua mari ideologii care-si impart astazi lumea."

Plecasera in Spania corespondenti de razboi de la Bucuresti, intre care Geo Bogza, dar si voluntari pentru ambele laturi ale baricadei; comunisti si legionari. A existat si cazul aparte al lui Constantin Lucretia Valceanu, care s-a dus in Spania cu convingeri de stanga si s-a intors de acolo anticomunist.

Pe 13 ianuarie 1937 isi pierd viata la Majadahonda Ion Mota si Vasile Marin. N. Iorga le consacra in "Neamul Romanesc" un editorial intitulat "Doi baieti viteji". La inceputul lunii februarie le sunt aduse in tara trupurile cu un tren special care opreste in garile romanesti importante de pe traseu; se pastreaza momente de reculegere, au loc slujbe de pomenire... La Bucuresti, Mota si Marin sunt prohoditi pe 13 februarie 1937 de un impresionant sobor preotesc; unele ziare apar intr-un chenar negru.

Dan CIACHIR
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Cum au devenit romanii romi (5204 afisari)
 Tiganii, o istorie framantata si enigmatica (4699 afisari)
 Zero barat (1923 afisari)
 De ce il contestam pe presedintele Basescu (1837 afisari)
 Patriarhia Romaniei, intre Moscova si Vatican (1661 afisari)
 "Passion du Brasil" pe catwalk-ul Bucharest Fashion Week (341 afisari)
 Kasparov, condamnat la cinci zile de inchisoare (337 afisari)
 Violente la derbyul Steaua-Dinamo (303 afisari)
 PF Daniel se intalneste cu ambasadorul SUA (255 afisari)
 Tragere delicata pentru "tricolori" (186 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00511 sec.