Ziua Logo
  Nr. 3640 de sambata, 3 iunie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »


Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.



Nume:
Parola: 
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Militianul de la SIF

Dinel Staicu a fost numit in functia de presedinte al SIF Oltenia, el urmand sa ocupe si postul de director general, dupa primirea avizului din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Decizia Consiliului de Administratie al SIF de a-l pune sef pe Dinel, este insa una cel putin stupefianta. Sau comica. La fel ca si personajul in cauza. Dar in acelasi timp ingrijoratoare. Asta daca tinem cont de ce imagine are si cine este de fapt noul director general al SIF Oltenia. Fost militian, "gropar" al clubului de fotbal Universitatea Craiova, admirator fanatic al sotilor Nicolae si Elena Ceausescu. Aceasta este pe scurt caracterizarea celui care a ajuns sa fie numit in fruntea Societatii de Investitii Financiare Oltenia. Un personaj cat se poate de pitoresc, hilar si comic, cu care, datorita amuzamentului pe care il producea, televiziunile realizau audiente de invidiat. Declaratiile, propunerile si inititivele sale au ramas in istorie si au distrat foarte multa lume. Timp de cativa ani. Pana cand Dinel s-a retras din viata publica. Iata insa ca, astazi, el apare din nou pe scena, intr-un mod mult mai spectaculos. Comunistul declarat a ajuns sa conduca o societate specifica capitalismului. Nimic nu prevestea acest lucru. Un asemenea personaj in fruntea SIF Oltenia. Un personaj care nu s-a remarcat cu nimic decat prin retrogradarea Universitatii Craiova sau prin ridicarea unui parc si a unui muzeu in cinstea Ceausestilor. Dar si prin acuzatiile penale care i-au fost aduse.

ZIUA va arata in numarul de astazi adevarata fata a fostului militian Dinel Staicu, devenit capitalist cu acte in regula si sef la SIF Oltenia. Imaginea care se contureaza atunci cand este rostit numele fostului patron al Universitatii Craiova.

Fotograf, militian, om de afaceri, doctor

Nascut in anul 1956, intr-o comuna obscura, Leu, Dinel Staicu si-a inceput afacerile inca de mic copil. Asa cum de altfel a recunoscut chiar el, in diverse emisiuni televizate. Mai exact in jurul varstei de 14 ani, atunci cand a fost "atras" de profesia de fotograf. Dinel Staicu si-a achizitionat un aparat foto cu care, timp de cativa ani, a inceput sa faca poze la nunti, botezuri si chiar inmormantari. Si a castigat un ban cinstit.

Afacerile cu nunti, botezuri si inmormantari au fost insa abandonate, Dinel Staicu reprofilandu-se. Admiratorul regimului Ceausescu s-a indreptat catre o meserie mult mai respectata. Cea de militian. Astfel, el a urmat cursurile Scolii de subofiteri de la Campina, activand cu brio apoi in Militie. Pana in anul 1992, cand a renuntat la uniforma si s-a apucat din nou de afaceri. De data aceasta mai serioase insa. Dinel Staicu a ajuns un mic intreprinzator, reusind sa puna de-o parte ban dupa ban. Pana cand si-a deschis mai multe firme si chiar a obtinut si un credit important de la defuncta Banca Internationala a Religiilor, credit pe care nu l-a mai inapoiat. In paralel cu toate activitatile sale, Dinel Staicu a fost preocupat si de carte. Iar rezultatele s-au vazut mai tarziu. In momentul in care fostul militian admirator al Ceausestilor a ajuns sa aiba o diploma. Si sa fie chiar doctor in economie subterana, domeniul pe care-l cunoaste din proprie experienta. Apoi el s-a extins. Si a ajuns si in fotbal. Unde a avut "performante" de neuitat.

In memoria Ceausestilor

Marea dragoste a lui Dinel Staicu nu a fost insa nici CSM Resita, nici Universitatea Craiova. Fostul militian cu diploma in economia subterana s-a declarat mereu un admirator inrait al sotilor Nicolae si Elena Ceausescu si al regimului in fruntea carora s-au aflat cei doi. Iar Dinel Staicu a reusit sa-si arate aceasta dragoste fata de Ceausesti, nu numai la televizor. El a facut mai mult decat atat. A construit in memoria acestora. Este vorba despre Parcul Republicii Socialiste Romania si de Muzeul Comunismului de la Scornicesti. Doua "obiective turistice" cunoscute deja in toata tara, dar putin vizitate.

Prima locatie ridicata in memoria sotilor Ceausescu este intinsa pe nu mai putin de 200 de hectare situate pe malul raului Jiu. Aici, doctorul Dinel a incercat sa creeze un fundal care sa aminteasca cat se poate de mult de vechiul regim. Astfel, chiar de la intrare, doi stalpi sustin o pancarda pe care sunt scrise cuvintele: "Bun venit, tovarasi". Acesta este insa doar inceputul. Pentru ca lucrurile care amintesc de Nicolae Ceausescu si de sotia sa Elena sunt mult mai numeroase. Din Parcul RSR nu puteau lipsi statuile fostului dictator. Langa care, culmea, a fost asezat bustul maresalului Ion Antonescu, dar si al lui Mihai Viteazul. Nu au fost uitati nici marii actori, Amza Pellea si Toma Caragiu, ale caror statui au fost expuse in apropiere de cea a lui Nicolae Ceausescu.

Desigur parcul are si alte puncte de "atractie", precum tractoare ori plugul tras de boi. Sau o biserica in care a fost pictat chipul fostului dictator. Toate acestea pot fi vizitate. Ca nu prea se intampla acest lucru, asta e o alta problema. In orice caz, posibilii turisti pot chiar sa se odihneasca in acest loc. Alaturi de Nicolae si Elena Ceausescu. Ale caror tablouri pot fi intalnite intr-un hotel ridicat in Parcul RSR.

Pana acum insa evenimentul cel mai de marca care a avut loc in Parcul Republicii Socialiste Romania l-a avut in prim plan chiar pe Dinel. Care, in acest loc, in 2004, s-a casatorit. Cu Lenuta.

O ultima dorinta

Epopeea realizata de Dinel in numele Ceuasestilor are si o a doua parte. Este vorba despre Muzeul Comunismului. Ridicat unde altundeva decat la Scornicesti. Aici, fostul militian a expus mai multe bunuri care au apartinut familiei Ceausescu si pe care a dat bani grei. Cu toate acestea, Staicu are o ultima dorinta. Aceea ca Nicolae si Elena Ceausescu sa fie deshumati si adusi la Muzeul ridicat in cinstea lor la Scornicesti.

Pasiunea lui Dinel Staicu pentru Ceausescu este insa fara margini. Ea a fost demonstrata si in momentul in care s-a aratat interesat de mobilierul si dormitorul prezidential din fosta vila de protocol din Craiova "Casa Bujorului". Acolo unde ex-dictatorul a dormit o singura noapte. (George TARATA)

Dinel Staicu presedinte la SIF Oltenia

Consiliul de Administratie al SIF Oltenia l-a numit, in urma cu doua zile, pe Dinel Staicu in functia de presedinte, acesta urmand sa ocupe si postul de director general, dupa primirea avizului din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). In cursul sedintei de joi, CA a decis eliberarea din functia de presedinte/director general a lui Vasile Salapa. Anterior, Consiliul aprobase demisia lui Salapa, pe motive de sanatate, si inlocuirea acestuia cu Margareta Racovita. Tot joi, Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF a fost reconfirmat in functie, el urmand sa ocupe si postul de director general adjunct al societatii, iar Mihai Doru Lupoae a fost cooptat ca administrator provizoriu, pe locul ramas vacant dupa demisia lui Ristea Priboi, se arata intr-un anunt al SIF transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). De asemenea, CA a hotarat mentinerea componentei Comitetului de Directie, stabilita in sedinta din 19 mai - Tudor Ciurezu, Florian Teodor Buzatu si Margareta Racovita. La acea data, Racovita fusese aleasa la conducerea acestui Comitet, insa in cadrul intrunirii de joi, postul i-a fost atribuit lui Ciurezu, dupa ce CNVM a atras atentia ca aceasta nu indeplineste conditia de experienta de trei ani in domeniul administrarii de investitii sau in domeniul pietei de capital.

Totodata, CA a aprobat modificarea actului constitutiv al SIF Oltenia prin reformularea a doua paragrafe. Astfel, potrivit amendamentelor, orice persoana poate dobandi cu orice titlu sau poate detine, singura sau cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat, titluri ale SIF Oltenia, dar nu mai mult de 1% din capitalul social al companiei. Dreptul de vot al persoanelor care au titluri peste pragul mentionat se suspenda, acestea avand obligatia ca in trei zile lucratoare de la atingerea limitei de 1% sa informeze SIF Oltenia, BVB si CNVM si in termen de trei luni sa vanda actiunile care depasesc limita de detinere.

Sub supraveghere

Pe 19 mai, dupa ce unii administratori au contestat deciziile Consiliului de Administratie in privinta schimbarii structurii de conducere a societatii de investitii, CNVM a emis o ordonanta prin care a hotarat sa supravegheze activitatea SIF Oltenia pentru o perioada de pana la 60 de zile. Comisia l-a delegat pe directorul Directiei Generale de Supraveghere, Vladimir Cojocaru, sa monitorizeze la sediul SIF Oltenia, toate masurile adoptate si actele emise de catre organul de conducere legal constituit, referitoare la structura portofoliului si la valoarea activelor SIF. Mai multe hotarari adoptate in luna aprilie de actionarii SIF Oltenia referitoare la modificarea modului de administrare si conducere a firmei au fost contestate insa in instanta de trei actionari - Societatea Globinvest Cluj Napoca, Octavian Nelu Dragolea si Victor Vrancuti. Acestia solicita anularea mai multor puncte din hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor (AGOA) SIF Oltenia, adoptate in completarea ordinii de zi din anuntul de convocare. Propunerea de suplimentare a ordinii de zi a fost formulata de trei actionari ai SIF Oltenia. In redactarea hotararii AGOA din 29 aprilie nu a mai fost mentionata ca hotarare distincta aprobarea completarii ordinii de zi.

Printre deciziile contestate se numara cea de constituire a unui Comitet de Directie, de separare a functiilor administrative de cele executive si atribuirea functiilor de conducere executiva comitetului mentionat.

SIF Oltenia a prognozat pentru acest an un profit net de 70,4 milioane de lei, cu 28,8% peste valoarea consemnata anul trecut, de 54,6 milioane de lei. Veniturile estimate sunt de 117,2 milioane de lei, nivelul cheltuielilor fiind de 40,6 milioane de lei. Societatea va acorda pentru 2005 un dividend brut de 0,06 lei pe actiune, in usoara scadere fata de cel oferit in 2004, de 0,065 lei pe actiune. Compania are un capital social de 58 milioane de lei. (D.E.I.)

Urmarit penal pentru gauri de 450 de miliarde la BIR

DNA va finaliza in curand dosarul in care Dinel Staicu e acuzat de inselaciune si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice

Afaceristul Dinel Staicu a batatorit la viata lui holurile Parchetelor, fiind cercetat penal in mai multe dosare penale, toate legate de fel de fel de "inginerii financiare" in care de altfel, acelasi Staicu s-a declarat public a fi "expert".

In principalul dosar deschis pe numele sau, dosar initiat de Parchetul Curtii de Apel Craiova si accelerat de PNA - DNA in toamna anului 2004, Dinel Staicu este cercetat de procurori sub acuzatia de inselaciune si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, constand in aceea ca in perioada 1999 - 2000, Banca Internationala a Religiilor (aflata in reorganizare judiciara) a cesionat unui numar de 13 firme, aflate sub controlul sau, creante in suma de 106,7 miliarde de lei, rezultate din diverse contracte de imprumut neonorate. In cele mai multe cazuri, in contractele intervenite intre Staicu si reprezentantii bancii (complici cu Staicu) nu se declara pretul cesiunii, si nici nu se stabileau concret modalitatea si termenul de plata, fapt total neobisnuit la contracte de o asemenea valoare. Anchetatorii au depistat indicii temeinice conform carora, in perioada mentionata, Dinel Staicu a cerut si obtinut noua credite, din care nu a rambursat decat "firimituri", provocand BIR un prejudiciu evaluat la finele lunii mai 2004 la circa 273 de miliarde de lei. Ulterior, valoarea prejudiciului a fost calculata la circa 450 miliarde lei vechi.

O parte din suma, au informat surse judiciare, ar fi fost folosita de Staicu pentru a prelua controlul SIF Oltenia. Pe numele acestuia, anchetatorii au instituit in octombrie 2004 interdictia de a parasi tara.

SRI l-a dat pe Staicu in primire

La baza sesizarii Parchetului Curtii de Apel Craiova in 2001 - a stat o nota informativa a Serviciului Roman de Informatii, potrivit careia in 30 iulie 1999, Dinel Staicu, in calitate de reprezentant al SC BDJ SA, firma al carui sediu declarat era la o adresa inexistenta, a incheiat o conventie cu Banca Internationala a Religiilor - Sucursala Dolj, reprezentata de directorii Ioan Vacariu, Ioan Rusu si Petre Merai. Conventia privea cesionarea de creante in valoare de 16 miliarde lei in favoarea lui Staicu. BIR i-a mai acordat si un credit de 10 miliarde de lei. Incheierea conventiei s-a facut cu sprijinul lui Petre Merai, care era si actionar al COOP Credit Banca Populara RICH BANK, care-i apartinea lui Dinel Staicu. In septembrie 1999, Staicu a incheiat conventia nr. 764 cu Comitetul de Directie al BIR, obtinand cesionarea de creante investite cu titluri executorii si inregistrate in conturi, in afara bilantului bancii, de 106,8 miliarde de lei, pentru zece societati comerciale: BDJ Aninoasa, SC Frigorifer SA, SC Valdinex, SC AVAB, SC Jiul Vulcan, SC Practicianul SRL, SC Abatorul Mofleni, SC ANDKRIS, SC MOZOC SRL, REBEGA CONSULTING. Aceste societati faceau parte din holdingul de 13 firme ale aceluiasi Staicu. Trei dintre aceste societati au fost infiintate de Staicu in 22.09.1999 (SC AVAB, VLADINEX si Practicianul), data la care acesta a obtinut creditele de la BIR, prin incalcarea dispozitiilor BNR. Pana la 31 august 2000, data de la care societatile comerciale ale lui Staicu nu au mai platit nimic, din ratele scadente, au fost achitati doar 132.000 USD. Au ramas neachitate din avans 10,7 miliarde de lei, iar din rate, 5.791.000 de dolari, restante esalonate la plata pana in 2004. BIR a aprobat, apoi, imprumuturi la noua societati comerciale ale lui Dinel Staicu, in valoare de peste 80 de miliarde de lei, din care nu s-a mai rambursat nimic.

Documentul SRI a mai aratat ca Dinel Staicu a avut parte si de facilitati in stabilirea comisioanelor de risc. Datoriile lui Dinel Staicu la 31.12.2000, prin firmele holdingului, ajunsesera de 173,6 de miliarde de lei, din care 80,5 miliarde lei din credite, iar restul din dobanzi si contravaloare de creante. Toate ingineriile bancare comise de Dinel Staicu, precum si o serie de cumparari ilegale de actiuni la BIR, fuziuni prin absorbtie ale unor societati din holdingul personal in BDJ, declansari de lichidari judiciare ale unor firme proprii, debitoare, au continuat sa fie acoperite de hotarari dubioase ale unor instante si de o serie de personaje importante, inclusiv magistrati, ale caror identitate a fost mentionata de SRI in documentul secret.

La un pas de trimiterea in judecata

Dosarul penal deschis in 2001, a fost preluat ulterior de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si disjuns, de unde a ajuns la PNA - DNA, care a inceput anul trecut urmarirea penala a lui Staicu. La inceputul acestui an, procurorii au extins cercetarile si asupra a circa 20 de fosti directori ai BIR pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. Pus in fata probelor de procurori, Staicu a pretins contrariul sustinand, in mod surprinzator, ca el ar fi cel care a pierdut peste un milion de dolari de pe urma contractelor perfectate cu Banca Internationala a Religiilor. DNA a finalizat in prezent urmarirea penala in cauza lui Staicu si foarte curand va fi emis si actul de sesizare a instantei de judecata. (Razvan SAVALIUC)

Dinel a retrogradat pe Craiova pentru prima data in istorie

Trei ani nebuni la Universitatea

Omul de afaceri oltean a isterizat Bania in perioada cat a fost patron la alb-albastri

Dinel Staicu s-a implicat in fotbal mai intai la divizionara B CSM Resita, pe care a preluat-o in anul 2000, ramanand in istorie doar pentru ca le-a cerut jucatorilor sa faca dus in aer liber si sa se odihneasca pe teren cu randul in timpul meciurilor. Tinzand la notorietate, a deschis tratative pentru a cumpara Universitatea Craiova, care era de vanzare in conditiile in care patronul Gigi Netoiu era in razboi cu suporterii. Tranzactia s-a facut pe 400.000 de dolari, in conditiile in care fostul proprietar a plecat si cu majoritatea fotbalistilor. "O afacere ca oricare alta", si-a inceput Dinel discursul, iar suporterii olteni au trait cei mai tragi-comici trei ani din viata lor. La inceput a starnit zambete: a vrut sa-l aduca in Banie sa joace pe Paul Gascoigne, fost international englez, doborat de alcool, care tocmai fusese dat afara de la o echipa engleza de liga a doua, i-a mutat pe toti jucatorii Universitatii in acesi bloc, punand un portar care avea misiunea ca toate vedetele sa fie in pat la ora 22, a facut biletele 30.000 de lei pentru fanii olteni si 500.000 pentru cei de la Dinamo, la meciul direct. Apoi a trecut la lucruri mai serioase: in vara lui 2003 s-a batut cu Gigi Netoiu chiar in biroul lui Dumitru Dragomir de la LPF, pentru ca incerca sa-l "tepuiasca" pe "Comandant" de restanta de 200.000 USD. In septembrie il aduce alaturi de el pe Adrian Mititelu, actualul patron al Craiovei, caruia in da 25% din club, iar in octombrie se instaleaza pepost de director tehnic, facand echipa sI strategia de joc la un meci de cupa cu Jiul, pierdut de "Stiinta" cu 0-1. In decembrie il aduce pe Niccolo Napoli, un tehnician italian care nu conduce Universitatea decat in pregatiri, pentru ca nu are licenta de antrenor. In februarie 2004 il da afara pe Napoli, care cere despagubiri de 250.000 de euro pentru nerespectarea contractului de trei ani, motiv pentru care Dinel ii ia telefonul si masina de serviciu, punandu-i la dispozitie o Dacia 1100 veche de 40 de ani! Il instaleaza ca antrenor pe Marius Lacatus, care este contestat violent de fani si paraseste Bania dupa numai 8 ore de la semnatura, motiv pentru patronul Craiovei sa se bata cu suporterii. Lucian Badaluta, unul dintre jucatorii sai, este prins in timp ce fura o geaca de piele intr-un magazin din Italia, in timpul cantonamentului de la Norcia, iar Staicu declara stupefiant ca "dupa ce ca e hot, mai e si prost, ca a scos codul de bare si l-a bagat in buzunar". Urmeaza o manevra tipica pentru Dinel, facuta cu un jucator sarb, Predrag Randjelovic. Acesta avea un salariu de 120.000 de euro pe an, dar i-a solicitat patronului o adeverinta ca are venituri de doar 1000 de dolari pe luna, deoarece se afla in partaj cu sotia sa. Dinel ii face hartia, dar i-o ataseaza si la contract, iar cand il da afara peste putin timp ii da doar 5000 de dolari despagubiri, conform anexei de la contract. Toamna lui 2004 a fost una de cosmar pentru iubitorii Craiovei, dar extrem de profitabila pentru Dinel. Ii vinde lui Adrian Mititelu clubul pentru 5 milioane de euro, strecurand o clauza in contract potrivit careia noul proprietar trebuia sa vireze in cateva zile doua milioane si asigurandu-l pe acesta ca este o fraza de forma. Odata trecuta perioada de gratie, il executa fara mila pe naiv, castigand 3 milioane de euro, cat platise acesta deja, in doar trei zile. In iarna negociaza intens cu primaria cedarea gratuita a echipei, bate palma cu primarul Solomon, apoi se razgandeste. In aprilie are o noua tentativa de vanzare, catre fostul patron Gigi Netoiu, insa afacerea cade din nou din cauza instabilitatii sale. In mai 2005, atunci cand echipa era retrogradata, pentru prima data in istoria de 40 de ani, renunta definitiv, lasandu-i clubul pe gratis lui Mititelu, dupa ce l-a golit de 10 jucatori valorosi, pentru care a incasat peste doua milioane de euro. (Bogdan GHEORGHE )

A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Un sfert de milion de romani amenintati cu inchisoarea (1727 afisari)
 Lawrence al Arabiei (689 afisari)
 Basarabia ramane la periferia Uniunii Europene (597 afisari)
 Transilvania, Trianonul si antisemitii (572 afisari)
 Militianul de la SIF (442 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.19038 sec.