Ziua Logo
  Nr. 3634 de sambata, 27 mai 2006 
 Cauta:  
  Detalii »


Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.



Nume:
Parola: 
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Pentagonul ii prefera pe polonezi

Scut american anti-racheta deasupra Europei

Polonia si Cehia sunt statele est-europene cu cele mai mari sanse sa adaposteasca scutul anti-racheta pe care Administratia Bush doreste sa-l instaleze pe Batranul continent, informeaza cotidianul "New York Times". Proiectul Pentagonului, care ar trebui finalizat pana in 2011, a luat in calcul mai multe variante de amplasament. "Candidatura" Romaniei a fost intens vehiculata in iarna anului trecut, dupa vizita la Bucuresti a secretarului de Stat Condoleezza Rice. Se pare, insa, ca polonezii raman favoritii americanilor, cu toate ca autoritatile de la Varsovia pastreaza deocamdata un ton foarte rezervat in declaratii. Se asteapta ca Donald Rumsfeld sa transeze problema in cursul acestei veri, printr-o recomandare explicita. Infiintarea unei baze militare cu 10 posturi de interceptare anti-racheta ar costa circa 1,6 miliarde de dolari. Numai pentru demararea lucrarilor, Administratia Bush a solicitat Congresului SUA un buget de 56 de milioane USD. Cererea a fost respinsa de Camera Reprezentantilor, dar se bucura de sustinere in Senat. Proiectul Pentagonului starneste controverse aprige atat pe scena politica americana, cat si pe cea internationala, tensionand relatiile dintre Washington si Moscova.

"Razboiul Stelelor" redivivus

Construirea unui "scut anti-racheta" capabil sa acopere intregul teritoriu al Statelor Unite a fost, de la bun inceput, o prioritate declarata a Administratiei Bush. Aproape imediat dupa instalarea sa la Casa Alba, George W. Bush a promis sa transpuna in realitate vechiul vis al lui Ronald Reagan, care demarase in anii '80 ambitiosul proiect cunoscut sub denumirea de "Razboiul Stelelor". Candva mai mult utopic, proiectul devenise intre timp fezabil, datorita progresului tehnologic. Primul pas catre realizarea sa: retragerea SUA din Tratatul semnat cu Rusia privind controlul rachetelor balistice.

Pentru a crea un "scut" de protectie deasupra Americii de Nord, Pentagonul trebuie sa instaleze, in puncte alese strategic, baze speciale dotate cu radare ultra-performante, dar si cu rachete de interceptare capabile sa distruga in atmosfera orice proiectil considerat primejdios pentru securitatea nationala. In prezent, sunt functionale doua astfel de baze. Una la Fort Greely, in Alaska, dispune de noua baterii anti-racheta. Cealalta este situata in California, la Baza aviatica Vandenberg, si are doar doua baterii. Acesta este, insa, doar inceputul. Pentru anul fiscal 2007, Pentagonul solicita un buget de 9,3 miliarde de dolari numai pentru apararea anti-racheta. Din aceasta suma, 2,4 milioane USD vor fi alocati instalarii unor baze noi si intretinerii celor deja existente. Restul de 6,9 miliarde vor fi cheltuiti doar pe cercetare si testare.

Strategii americani au decis sa plaseze urmatoarea baza de interceptare in Europa de Est, mai aproape de "zonele fierbinti" care ingrijoreaza Washingtonul. Ei insista ca nu Rusia este vizata de acest program, ci state ca Iranul si Coreea de Nord. De altfel, sistemele actuale nici nu ar putea face fata arsenalului nuclear al Moscovei. Ele sunt gandite sa zadarniceasca atacuri de mai mica anvergura, din partea unor inamici cu capacitati militare inferioare.

Amenintarea iraniana

Generalul Henry A. Obering, seful Agentiei de Aparare Anti-racheta ("Missile Defense Agency") din cadrul Pentagonului, a explicat pentru "New York Times" care sunt prioritatile sale: "Capacitatile noastre sunt, astazi, limitate, asa ca ne concentram in primul rand asupra nord-coreenilor. Suntem ingrijorati si de ceea ce se petrece in Orientul Mijlociu. Vrem sa ne asiguram ca suntem acoperiti din aceste doua directii."

Amenintarea iraniana i-a determinat pe americani sa demareze lucrari de modernizare la statia de radare de la baza britanica de aviatie din Fylingdales si sa inceapa constructia unei statii suplimentare, la baza "American Thule" din Groenlanda. Pasul urmator va fi amplasarea unei baze de interceptare undeva in Europa de Est. Aceasta baza ar urma sa protejeze Batranul continent impotriva unui eventual atac iranian, dar si sa opreasca mai aproape de "sursa" rachete care s-ar indrepta spre America. Generalul Obering a sugerat jurnalistilor de la "New York Times" ca si NATO ar putea participa la acest efort. Europenii sunt, insa, mai putin entuziasmati de acest proiect. De altfel, chiar si in Statele Unite numerosi specialisti considera ca pericolul iranian este mult exagerat. Gary Samore, fost membru in National Security Council, explica: "Din cate stim, Iranul mai are multi ani pana sa obtina capacitatea de a ataca militar SUA. Daca ar lua decizia politica de a urmari in mod serios crearea unor rachete intercontinentale, ar dura cel putin un deceniu pana sa o poata lansa pe prima."

Teheranul dispune, in prezent, de rachete balistice Shahab-3, copiate dupa modelul nord-coreean No-Dong. Raza de actiune a acestora ar permite atacarea Israelului sau Turciei. Totusi, oficialii Departamentului american al Apararii sustin ca iranienii ar putea colabora cu Pyongyanul pentru a-si dezvolta tehnologia de transport intercontinental. Un proces laborios si de durata, dar - subliniaza Pentagonul - nici instalarea scuturilor anti-racheta nu se poate face de pe o zi pe alta. "Mai bine sa fim cu vreo doi ani in avans, decat cu vreo doi ani in intarziere", a explicat pentru "New York Times", sub protectia anonimatului, un oficial american.

Polonia, marea favorita

Despre viitoarea baza din Europa de Est se stie deocamdata doar ca va dispune de zece baterii de interceptare - de cinci ori mai multe decat sunt acum in California si cu una in plus fata de baza din Alaska. Locatia nu a fost inca decisa, desi Polonia a fost prima optiune Pentagonului. Negocieri in acest sens intre Washington si Varsovia au demarat inca din anul 2002. Ele au "transpirat" in presa abia in noiembrie 2005, in urma unor dezvaluiri publicate de cotidianul Gazeta Wyborcza. Guvernul de la polonez a confirmat atunci existenta tratativelor. "Vom analiza totul in profunzime si apoi vom declara daca proiectul este avantajos sau nu pentru tara" - a declarat premierul Kazimierz Marcinkiewicz. O luna mai tarziu, ziarul "Le Figaro" anticipa ca americanii vor abandona proiectul polonez, din cauza pretentiilor exagerate ale Varsoviei, dar si ca urmare a presiunilor Moscovei. Potrivit jurnalistilor de la "Le Figaro", tratativele bilaterale se blocasera din cauza disputelor cu privire la finantarea proiectului, polonezii refuzand sa contribuie cu bani. In plus, insistau sa li se acorde o parte din puterea decizionala si sa obtina si unele beneficii tehnologice. In aceste conditii, specialistii preconizau reorientarea Pentagonului spre state mai dispuse la compromisuri. Erau avansate doua noi posibile "gazde" pentru viitoarea baza anti-racheta americana: Romania si Turcia. "Aceste tari ar fi candidatele cel mai bine plasate" - au afirmat experti militari citati de "Le Figaro". Strategii de la Washington sunt, se pare, de alta parere. Saptamana trecuta, cotidianul "New York Times" anunta ca Polonia ramane in continuare marea favorita, cu toate ca si Cehia ramane deocamdata in carti. La inceputul lui aprilie, inalti responsabili din Pentagon si din Departamentul de Stat au vizitat Varsovia. La intoarcere au declarat ca autoritatile poloneze s-au aratat receptive. Witold Waszczykowski, ajunctul ministrului de Externe, a sintetizat pentru presa cele discutate: "Ne-au intrebat in mod oficial daca mai suntem interesati sa dicutam aceasta problema. Desigur, am raspuns ca da, si asteptam amanuntele." Ministrul polonez al Apararii, Radoslaw Sikorski, s-a intalnit la inceputul acestei luni cu Donald Rumsfeld, la Washington. El a declarat ca a adresat Pentagonului o serie de intrebari, la care asteapta raspuns inainte de a relua tratativele oficiale.

Autoritatile de la Praga au dat dovada de mult mai putina transparenta cu privire la acest subiect, existand temerea ca o dezbatere publica ar putea avea efecte electorale negative. In Cehia sunt programate alegeri parlamentare in luna iunie.

Miruna MUNTEANU
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Salariu mediu pentru chinezoaicele din Romania (187 afisari)
 ZIUA salveaza Catedrala Sf. Iosif (182 afisari)
 Castelul Bran a fost retrocedat (126 afisari)
 Lazea: Exista riscul prabusirii preturilor imobiliare (97 afisari)
 "Proiectul Zichron" (78 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00464 sec.