Ziua Logo
  Nr. 3583 de sambata, 25 martie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »


Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.



Nume:
Parola: 
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Avertizarea CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului atrage atentia asupra refuzului autoritatilor locale de aplicare a legilor fondului funciar * Desi instantele romane au obligat comisiile locale sau judetene de aplicare a legilor fondului funciar la punerea in posesie si la emiterea titlurilor de proprietate, acestea nu s-au conformat * Pentru suprafetele in litigiu au fost emise titluri de proprietate in favoarea unor terti, desi situatia juridica nu era clarificata

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat Romania pentru ca, desi instantele romane au obligat comisiile locale sau judetene de aplicare a legilor fondului funciar la punerea in posesie si la emiterea titlurilor de proprietate, acestea nu s-au conformat. Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Beatrice Ramascanu, a comunicat prefecturilor din tara, printr-o circulara, ca CEDO a dat hotarari in mai multe cauze romanesti in privinta dreptului de proprietate asupra terenurilor in contextul aplicarii Legilor de fond funciar 18/1991 si 1/2000. Astfel, agentul guvernamental arata ca judecatorii Curtii de la Strasbourg a emis hotarari in cauzele Sabin Popescu impotriva Romaniei, Tacea impotriva Romaniei, Mihai Iulian Popescu impotriva Romaniei, Dragne impotriva Romaniei, Croitoriu impotriva Romaniei. In aceste cazuri, Curtea de la Strasbourg a condamnat statul roman pentru incalcarea articolului 6 din Conventia drepturilor omului - dreptul la un proces echitabil - sub aspectul neexecutarii unei hotarari judecatoresti definitive si articolul 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie referitor la protectia proprietatii. Concret, CEDO arata ca, desi instantele romane au obligat comisiile locale sau judetene de aplicare a legilor fondului funciar la punerea in posesie si la emiterea titlurilor de proprietate, acestea nu s-au conformat dispozitivului din hotarari, iar pentru suprafetele in litigiu au fost emise titluri de proprietate in favoarea unor terti.

Absenta masurilor adecvate

In aceste cauze, Curtea a statuat ca absenta masurilor adecvate din partea autoritatilor romane pentru a pune in executare hotarari judecatoresti definitive, care dispuneau punerea in posesie a reclamantilor si emiterea titlurilor de proprietate in favoarea lor, reprezinta o incalcare a articolului 6 din Conventia Europeana. Asta intrucat procedura de executare a hotararii face parte integranta din procesul civil vizat de articolul 6, iar dreptul de acces la un tribunal ar deveni iluzoriu, daca sistemul de drept intern ar permite ca o hotarare definitiva sa ramana neexecutata. Curtea Europeana a considerat ca, in absenta unui act administrativ motivat prin care sa fie comunicate reclamantilor in mod clar motivele pentru care punerea lor in posesie si, respectiv, emiterea titlurilor de proprietate sunt obiectiv imposibile, autoritatile romane nu sunt exonerate de obligatia de a aduce la indeplinire dispozitiile instantelor. Totodata, Curtea de la Strasbourg sustine ca hotararile judecatoresti prin care se recunostea dreptul de proprietate prin reconstituire pentru reclamanti sau prin care li se recunostea dreptul de a fi pusi in posesie pentru o anumita suprafata de teren agricol reprezentau un bun, in sensul articolului 1 din Primul Protocol Aditional. Or, autoritatile romane nu au furnizat reclamantilor informatii clare si complete cu privire la existenta unei cauze obiective care sa faca imposibila executarea hotararilor judecatoresti.

Ingerinta in dreptul de proprietate

Mai mult, autoritatile au emis titluri de proprietate in favoarea unor terti fara ca situatia juridica a terenurilor in litigiu sa fi fost clarificata. Astfel, CEDO a stabilit ca ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantilor, reprezentata prin refuzul continuu de punere in executare a deciziilor judecatoresti pronuntate in favoarea reclamantilor, nu a fost proportionala cu scopul urmarit, iar pentru privarea de dreptul de proprietate reclamantii nu au primit despagubiri. Chiar in cazul in care reclamantilor le-au fost puse la dispozitie terenuri avand alta locatie decat cea precizata prin hotararile judecatoresti, dar cu valoare similara, Curtea a considerat ca reclamantii nu au abuzat de dreptul lor in momentul in care au refuzat punerea in posesie cu aceste terenuri, cat timp cat nu a existat o decizie administrativa sau judiciara care sa motiveze schimbul de amplasament. "Este adevarat insa ca, in cauzele in care reclamantului i-a fost pus la dispozitie un alt teren si un titlu de proprietate cu privire la el a fost emis in favoarea reclamantului, iar acesta nu l-a anulat, faptul are relevanta sub aspectul cuantumului despagubirilor stabilit de Curte. In alte situatii insa, Curtea a acordat reclamantului despagubiri al caror cuantum cuprindea si contravaloarea suprafetei de teren", se arata in comunicarea Agentului Guvernamental catre prefecturi.

De asemenea, in faza de executare de catre autoritatile romane a masurilor cu caracter individual si general ce decurg din hotararile pronuntate de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, la nivelul Comitetului Ministrilor (for ce monitorizeaza acest proces de executare) s-a manifestat deja ingrijorare cu privire la neexecutarea hotararilor judecatoresti definitive de catre autoritati locale. Totodata, s-a evidentiat necesitatea ca reclamantii sa beneficieze fie de restituirea in natura, fie de acordarea unei suprafete de teren echivalente, dar cu garantarea securitatii dreptului de proprietate astfel constituit, pentru a evita eventuale abuzuri care sa duca la anularea titlului de proprietate emis pentru suprafata de teren echivalenta.

Solicitare catre prefecti

In prezent, pe rolul Curtii de la Strasbourg se afla si alte cereri formulate de cetateni romani in care situatia de fapt este asemanatoare cu cele descrise in cauzele mentionate. Dintre aceste cereri, 20 au fost deja comunicate Guvernului, pentru formularea de observatii scrise cu privire la admisibilitate si fond. Din informatiile primite de la grefa Curtii reiese ca alte cereri similare urmeaza a fi comunicate Guvernului in viitorul apropiat. In acest context, agentul guvernamental solicita prefectilor, "in raport de competentele lor, in calitate de presedinte al comisiilor judetene pentru aplicarea legilor fondului funciar", sa informeze toate comisiile locale din judete asupra principiilor degajate din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru ca situatiile similare ce sunt in curs de examinare sau care vor aparea in viitor sa fie solutionate la nivel local si judetean in conformitate cu acestea. "Acest demers pe care il efectuam se inscrie in cadrul masurilor cu caracter general necesar a fi adoptate, pentru evitarea pe viitor a unor situatii similare si pentru executarea hotararilor deja pronuntate, conform strategiei in acest sens aprobate de Calin Popescu Tariceanu, prim-ministru al Romaniei, la data de 5 octombrie 2005", se mai arata in scrisoarea adresata prefecturilor.

George TARATA
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Pretul gazelor va fi din 2009 ca in UE (2963 afisari)
 Crimele Bucurestiului comunist (550 afisari)
 Conducerea IAS Samburesti raspunde anchetei noastre (315 afisari)
 Aurul, bogatia otravita a tarilor sarace (94 afisari)
 La noapte trecem la ora de vara (92 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00418 sec.