Cind Stanculescu a fost trimis la Timisoara,nimeni nu i-a cerut expres sa traga in demonstranti ci "sa puna ordine".Cind Stanculescu a ajuns la Timisoara el nu a facu altceva decit uzind de autoritatea lui pe linga sotii Ceausescu sa isi asume de facto rolul si de sef militar in chestiunea Timisoarei si a ordonat comandantilor de unitati militare "sa faca ordine"Fiecare comandant de unitate militara a acceptat de facto rolul de sef militat al lui Stancuelscu si a transmis mai departe subordonatilor de mici subunitati (plutoane ecompanii,batalionae) "sa faca ordine"Fiecare a inteles ce a vrut din acest ordin,cu conditia "sa se faca ordine"in Timisoara.Nimeni nu a dat un ordin scris si nimeni nu poate proba ca cineva a dat ordin expres sa se traga in demonstanti.Mai mult,conventiile internationale la care aderase si Romania comunista prevedeau expres ca in caz de tulburari interne,insurectii etc,fiecare guvern semnatar(deci si cel comunist roman)avea dreptul de a uza de forta militara pentru a restabili ordinea. Apararea juridica penala a lui Stanculescu este BETON,din lipsa probelor concrete,judecatorii insa pur si simplu au judecat speta la nivelul bunului simt si sub presiunea unei realitati sustinute de organizatiile revolutionare"cine este totusi vinovat ?" Fara probe concrete,Stanculescu si Chitac au fost condamnati.Juridic,un grav abuz judiciar ,moral,un act de justitie.Intr-o speta oarecum similata,(tribunalul de la Nuremberg)raspunderea penala a fost stabilita pentru liderii politici si nu militati (nici un general SS nu a fost condamnat la Nurembreg,ca sa nu mai vorbesc de generali ai Wermahtului-Goring a fost spinzurat nu pentru calitatea lui de felmaresal si sef al aviatiei militare naziste ci pentru functia lui in partidul nazist)deci,actul de justitie penala pentru represiunea militara trebuia sa inceapa cu ...liderii partidului comunist de dinainte de 1989 si nu cu ..executantii |