...Asa mormaia ala batrnu' citeodata.
Il bombanea mam'mare albie de porci
de-i sareau fulgii din barba ca la dentist,[care pa vremea aia mai era si frizer],
desigur nu in fata sau tete a tete, numa cind era la lipsa, din cauza de arat, pascut caii,
sau circiuma.
Dealtfel n-a plins nici cit negru sub unghie la inmormintare, parte fiind ca erau prezenti
si gastile primarului, sefului de CAP, alti brigadieri, si n-a vrut sa-si desdrepteze
sira spinarii in fata lor...
Ceva mai timp, cind m-am trecut cu inc-o geana peste clanta usii, i-am zis ca,
asculta fa babo, cred ca ramolitu' ala batrin,in vremile astea de restriste si neputinta, cind zicea ce zicea,
nu era chiar tinichea de ciini.
I-am explicat io ca, probabil, daca mai traia,se lua de git cu unu din astia numai cu miinile,
ca-n afara de astea si de piciorul de lemn nimic nu mai avea...
Cotrofelnita s-a zimbit la mine lung, m-a mingiiat pe tzeasta, [ca ma ciuntise zero Imparatu' Rosu
din motive de inceput de scoala], si-a zis ca, deacu' pot sa mor linistita, stiu precis ca n-o sa te faci inginer,
cum ma ingrijorasesi cu ciopliturile tale de masinarii...
Si iaca azi, secole mai tirziu, "Ia-mi Doamne moartea mea si zilele dusmanilor mei", tisneste iar...
Daca si palestinienii, cu toti fratii lor, dau acelasi 'meaning' sentintei,atunci nu mai pot decit sa-i dau
dreptate Nostradamei noastre, ca viata ne e ciosvirta, si ne ducem curind hulii de suflet...
|