Ziua Logo
  09:04, luni, 27 iunie 2022
 Cauta:  
  Detalii »

Editorial

2007-12-27
Mos_Tautu din Paris,Franta (...@yahoo.com, IP: 86.105.89...)
2007-12-26 22:21
Istoria raptului pamantului romanesc-II

Aceasta ciudata socoteala fie ca a consemnat cu intentie
in mod gresit rezultatul votului,fie ca grabita concluzie reprezinta
o mostra de „wishful thinking" (varianta catre care inclin),il pune
pe carol al II-lea intr-o postura foarte grava.Faptele nu confirma
deductia istoricului Gh.Buzatu,care,"bazandu-se" in continuare pe
Jurnalul lui carol,desi ii acorda,ca si istoricul Alex Mihai
Stoenescu,o credibilitate redusa,si pe jurnalul lui petre andrei
prezent la acel Consiliu,afirma:"Regele nu specifica ce atitudine a
exprimat el insusi;putem doar sa banuim ca nu(sublinierea autorului
Gh.B) era pentru cedare sau ca era consternat de cele survenite" Cat
de departe era carol de acest sentiment (pe care il mima,d**a c*m
isi „machiaza" propriul jurnal,scris pentru cultivarea unei imagini
favorabile). Putem judeca pe baza unei serii intregi de
gesturi,declaratii,atitudini si initiative de politica externa ale
monarhului,anterioare si posterioare momentului. La al doilea
Consiliu de Coroana,in seara aceleiasi zile,alaturi de cei 27 de
consilieri regali si ministri a fost invitat si Alexandru Vaida-
Voevod,miscare calculata pentru obtinerea din partea acestei figuri
emblematice a Romaniei Mari a unui surplus de legitimitate pentru
actul cedarii.Rezultatul votului consemnat de suveran cu omisiuni(nu
specifica pozitia lui Gh.Tatarascu,primul ministru si pozitia
generalului Florea Tenescu) este:19 pentru acceptarea
ultimatumului,6 contra(Nicolae Iorga,Victor iamandi,Silviu
Dragomir,Traian Pop,Stefan Ciobanu,Ernest Urdareanu),1 vot expectativ
(Victor Antonescu).Propria pozitie este exprimata prin cuvintele:"Am
incheiat consiliul printr-o scurta cuvantare in care am spus ca este
ziua cea mai dureroasa a vietii mele(….)Ca consider ca se face o
mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din
tara,dar ma vad coplesit de avizul marei majoritati a acelora carora
le-am cerut sfatul.Am plecat fara sa dau mana cu nimeni,adanc amarat
si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte rele pentru
tara". In realitate greseala elementara de aritmretica arata
intentia lui intima,favorabila cedarii,pentru a scapa de presiunile
externe ce-i amenintau coroana.Atitudinea lui exterioara era pur
formala,de parada,inclusiv jurnalul „intim",evident scris pentru a
fi citit de altii.Machiavelisme care au reusit sa insele oameni
politici de buna credinta precum Iorga si Gafencu.Astfel,tot in
jurnal,gafencu consemneaza relatarile lui Iorga despre faimosul
consiliu,potrivit caruia regela facea figura demna:"Iorga imi
istoriseste apoi despre Consiliul de Coroana in care a sustinut cu
hotarare rezistenta,fiind aprobat de foarte putini.Rgele foarte bine
(a avut cuvinte de lauda pentru „idealul in care a crezut" si pentru
educatia pe care a primit-o-in parte de la Iorga).In schimb
militarii au fost lamentabili.Ministrii tineri „pe care am fost
condamnati sa-i ascultam pe rand" si mai lamentabili;iar
Tatarascu „pelicanul sonor" si Argentoianu „odiosi".Demni au fost
reprezentantii Ardealului si Basarabiei".Astazi ne dam seama ca
pentru un jucator politic de calibru lui Carol era o pura distractie
sa-l insele pe Iorga asupra atitudinii lui reale mizand anumea pe
orgoliul de fost dascal al persoanei lui,in timp ce afisa,in fata
Consiliului de Coroana,intransigenta patriotica Redau mai jos partea
a II-a dintr-un articol interesant despre evenimentele din 1940.
Probabil pentru tineri va fi interesant. Revista ROST,an
III,nr.31,septembrie 2005,pag.50 BASARABIA 1940 Dovezile unei tradari
(I) De Florea Tiberiu II Cu aceiasi atitudine martiala se manifesta
si fata de primul ministru: „In dimineata zilei de 28 iunie m-am
prezentat suveranului pentru hotararea decisiva care trebuia
comunicata Moscovei la ora 11.00. Drept raspuns,regela mi-a inaintat
spre semnare Decretul de mobilizare,spunandu-mi:"iata raspunsul meu
de rege si soldat".Am implorat suveranul sa lase guvernului sarcina
sa examineze senjin situatia,precum si consecintele pentru tara si
pentru viitorul ei,a respingerii ultimatumului". Judecand acest
gest,istoricul german Andreas Hillgruber este de parerea ca reactia
regelui era calculata „din dorinta de a parea activ in ochii opiniei
publice". In continuarea lucrarii Din istoria secreta a celui de al
2-lea rasboi mondial autorul pune doua intrebari
legitime: „Astazi,d**a mai bine de o jumatate de veac de la
evenimentele examinate este desigur cazul sa ne intrebam in modul
cel mai serios,daca: 1.Nu a fost posibila respingerea notelor
ultimative sovietice? 2.Participantii la Consiliul de coroana,pe
umerii caroira regele Carol al II.lea,d**a c*m s-a vazut arunca (in
postura de …memorialist) intreaga raspundere a pierderii Basarabiei
si Nordului Bucovinei,nu cumva au fost intoxicati in chip premeditat
pentru a li se forta optiunile si,daca asa este,in ce imprejurari,de
catre cine si dece" Pentru ca,la Consiliul din seara zilei de 27
iunie 1940,generalul Florea tenescu ºi premierul Gh.tatarascu au
facut expuneri sumbre asupra situatiei politico-militare a
Romaniei,care au influentat intr-o masura covarsitoare votul ce a
urmat.Urmam in continuare,lucrarea istoricului Gh.Buzatau si
referintele bibliografice continute. „d**a Petre Andrei ,datele
prezentate de generalii Tenescu si Ilcus ar fi
fost „uluitoare",decisive in a intari convingerea ca Romania nu
putea sa reziste unei agresiuni din partea URSS,combinata eventual
cu atacurile ungariei si Bulgariei.Astfel la aviatie raportul dintre
romania si URSS era de 0 la 5 iar in ceea ce priveste fortele de
infanterie:Romania dispunea de 40 de divizii,comparativ cu 141
divizii(URSS,Ungaria si Bulgaria laolalta).Totul trebuia sa conduca
(si a condus) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu
avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale
ale Kremlinului". Aflat in posesia unor date indubitabile,istoricul
Gh.Buzatu contrazice ferm prezentarea catastrofista a situatiei,la
care s-a raliat si primul ministru,Gh.Tatarascu : »Cifrele
avansate au fost desigur exagerate.Mai intai ca nu cunoastem
existenta unui plan de actiune comuna al celor trei state in cazul
in care Romania ar respinge notele ultimative ale Moscovei.In al
doilea rand generalul Tenescu evaluand separat fortele sovietice a
identificat : -100 divizii de infanterie -20 brigazi de cavalerie -7
divizii motorizate Noi il banuim pe generalul roman de tentativa de
desinformare a participantilor la sedinta Consiliului de Coroana.
Apeland la o culegere de documente publicate de istoricii din
Chisinau,intre care cel mai important reprezinta o nota-raport a
generalului sovietic Melikov care inspectase trupele Frontului de
Sud comandate de generalul Jukov pregatite de a interveni fie in caz
de acceptare sau de neacceptare a ultimatumului,precum si la
informatiile Biroului II al marelui Stat major al Armatei
Romane,istoricul arata ca in realitate fortele frontului de sud
totalizau 32 de divizii de infanterie,2 divizii de infanterie
motorizata,6 divizii de cavalerie,11 brigazi de tancuri,3 brigazi
desant aerian,16 regimente de artilerie din rezerva lui Jukov,14
regimente de artilerie de corp,4 divizoane de artilerie.Dintre
acestea doar o mica parte vor fi introduse in Romania :11 divizii
infanterie,1 divizie infanterie motorizata,4 de cavalerie,5 brigazi
de tancuri,2 brigazi desant aerian. Iata deci ce cercetarile
intreprinse de autorul lucrarii reconstituie un cu totul alt tablou
fata de cel prezentat in Consiliul de Coroana :


« Rezultatele cautarii

     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2022 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00792 sec.