Ziua Logo
  21:03, miercuri, 3 martie 2021
 Cauta:  
  Detalii »

Eveniment

2006-12-20
Machiavelli din Italia (...@aol.com, IP: 64.12.116...)
2006-12-20 04:39
Tranzitia de la Despotism la Libertate


[Inspirat din Machiavelli, Discursurii, XVI]

Multe exemple din istoria antica arata cat e de dificil pentru un popor care s-a obisnuit cu o guvernare despotica sa traiasca in libertate, daca din intamplare reuseste sa o cucereasca.

Instinctului de Libertate

Ne putem astepta ca acest lucru sa fie dificil pentru ca un asemenea popor se aseamana cu un animal salbatic, care, cu toate ca prin natura lui este o fiara care a trait in libertate, a fost tinut mult timp intr-o cusca si i s-a dat de mancare; si cand dintr-odata i se deschide usa custii, instictul o va indemna sa se reintorca in libertate, dar nemai stiind cum sa-si castige existenta si cum sa se apere de dusmani, va cadea din nou in cursa unora care vor incerca sa o readuca la captivitate. Acelasi lucru se intampla si cu un popor care nu a fost obisnuit sa se conduca el singur; pentru ca, nestiid cum sa se administreze sau sa se apare sau sa atace, necunoscand-i sau neffind cunoscut de conducatorii altor state care ar putea sa-l ajute, el in curand va fi subjugat, de cele mai multe ori sub un jug mult mai greu decat de cel de care a scapat. Aceasta dificultate apare chiar daca majoritatea oamenilor nu sunt in intregime corupti si binele inca mai reuseste sa invinga raul; dar daca toti oamenii sunt corupti, atunci ei isi vor putea mentine cu greu libertatea pe termen lung.

Dusmanii Statului

In afara de cele mentionate pana acum mai apare o alta dificultate, care este, ca staul care devine liber isi face lui insusi dusmani si nu prieteni. Toti aceia care au fost privelegiati, beneficiind de abuzurile despotului si imbogatinduse la adapostul lui si care, nemai avand aceste avantaje, vor deveni dusmani statului si vor incerca sa reinstaureze un regim despotic, ca in felu acesta sa-si recastige puterea si avantajele de care se bucurau inainte. Mai mult, un stat care si-a castigat libertatea, nu-si face prieteni si pentru ca, in contrast cu despotismul, in acel stat premiile se acorda pe baza unor reguli corecte si bine stabilite de la care nu se abate nimeni niciodata. Iar cei care accepta aceste premii nu se considera obligati fata de nimeni, pentru ca ei sunt convinsi ca acestea le revin pe meritele lor. Dintre avantajele de care se bucura poporul unui stat liber se numara faptul ca nimeni nu se atinge vreodata de proprietatea sa; si ca el si urmasii sai vor trai fericiti folosindu-se de ea fara sa le fie teama de vreun rau; si ca nimeni nu va pata vreodata onoarea sotiilor sau a ficelor lui, or a lui insusi. Dar toate aceste avantaje nu-i vor face pe unii oameni sa aprecieze libertatea in timp ce ei se bucura de ea; pentru ca, asa-i natura omului, un-i om fericit ii vine greu sa se gandesca la rau atat timp cat ii merge bine.

Fii lui Brutus

Deci, dupa cum se vede, un stat care si-a castigat recent libertatea isi face dusmani si nu prieteni. Dar ca sa previna aceasta inconvenienta, nu exista alta solutia mai buna si necesara decat sa-i extermine pe fii lui Brutus, care, dupa cum e stiut din istorie, au conspirat impreuna cu alti tineri romani pentru nici un alt motiv decat acela ca in statul liber de curand instaurat ei nu mai aveau aceleasi avantaje enorme de care s-au bucurat pe vremea statului despotic; deci libertatea poporului li se parea acestora ca sta in cale fericirii lor. Oricine va guverna un stat de curand eliberat fara ca sa-i elimine pe cei care se opun noiilor oranduieli, nu va sta la conducere prea mult timp. Pentru ca dusmanii noului stat sunt putini la numar, un conducator poate usor sa-i elimine pe acestia fara sa-si faca mari probleme, pe cand daca acesta isi atrage ura maselelor de oameni, nu va putea niciodata sa le supuna; si cu cat se poarta mai rau cu ele cu atat mai repede isi pierde autoritatea fata de ele; si deci, cea mai buna solutie este sa-i elimine pe dusmanii noului stat si sa incerce sa-si castige bunavointa poporului.

Razbunare si Libertate

Un conducator care cauta sa castige bunavointa unui popor de curand eliberat si ostil lui, ar trebui mai intai sa afle ce vrea cu adevarat poporul si va afla ca acesta vrea doua lucruri: primul, sa se razbune pe toti aceia din cauza carora a avut de suferit si al doilea, sa-si recapete libertatea. Pe prima, conducatorul, ar pute-o satisface in intregime iar pe a doua numai partial. Cea de a doua neputand-o satisface complet, el ar trebui sa afle motivele pentru care oamenii isi doresc libertatea si va afla ca o mica parte dintre ei vor sa fie liberi cu scopul de ai comanda pe altii, iar toti ceilalti, care constitue marea majoritate, isi dorect liberitatea ca sa traiasca intr-o mai mare siguranta. In toate statele libere, indiferent de cun sunt organizate, niciodata nu sunt prea multi cetateni care ajung intr-o pozitie care le da puterea sa comande. Cu acestia putini e usor de descurcat, fie inlaturandu-i fie dandu-le anumite functii publice care sa-i multumeasca. Pe cei multi, care nu doresc altceva decat sa traiasca in siguranta, e usor de satisfacut prin infiintarea de institutii si legi care sa intareasca in acelasi timp atat siguranta intregului poporului cat si a conducatorui. Deci, daca un conducator ia masuri ca sa-i multumeasca atat pe cei putini cat si pe cei multi imediat dupa ce poporul si-a castigat libertatea si daca oamenii vad ca el nu incalca legile, atunci lumea va fi in scurt timp multumita si va trai in liniste si ordine, altfel acel conducator va regreta mai tarziu ca nu a luat la timp masuri mentionate ca astfel sa previna incalcarea zilnica a legilor de catre oameni.



Giculica zbanghiul-turbat din Lumea de Apoi, acolo unde merg sufletele dupa moartea trupului. (...@yahoo.com, IP: 213.157.178...)
2006-12-20 10:16
Re:Tranzitia de la Despotism la Libertate / Da e usor de vorbit adevaruri dar practica e foarte gre

La 2006-12-20 04:39:34, Machiavelli a scris:

>
> [Inspirat din Machiavelli, Discursurii, XVI]
>
> Multe exemple din istoria antica arata cat e de dificil pentru un
> popor care s-a obisnuit cu o guvernare despotica sa traiasca in
> libertate, daca din intamplare reuseste sa o cucereasca.
>
> Instinctului de Libertate
>
> Ne putem astepta ca acest lucru sa fie dificil pentru ca un asemenea
> popor se aseamana cu un animal salbatic, care, cu toate ca prin natura
> lui este o fiara care a trait in libertate, a fost tinut mult timp
> intr-o cusca si i s-a dat de mancare; si cand dintr-odata i se
> deschide usa custii, instictul o va indemna sa se reintorca in
> libertate, dar nemai stiind cum sa-si castige existenta si cum sa se
> apere de dusmani, va cadea din nou in cursa unora care vor incerca sa
> o readuca la captivitate. Acelasi lucru se intampla si cu un popor
> care nu a fost obisnuit sa se conduca el singur; pentru ca, nestiid
> cum sa se administreze sau sa se apare sau sa atace, necunoscand-i sau
> neffind cunoscut de conducatorii altor state care ar putea sa-l ajute,
> el in curand va fi subjugat, de cele mai multe ori sub un jug mult mai
> greu decat de cel de care a scapat. Aceasta dificultate apare chiar
> daca majoritatea oamenilor nu sunt in intregime corupti si binele inca
> mai reuseste sa invinga raul; dar daca toti oamenii sunt corupti,
> atunci ei isi vor putea mentine cu greu libertatea pe termen lung.
>
> Dusmanii Statului
>
> In afara de cele mentionate pana acum mai apare o alta dificultate,
> care este, ca staul care devine liber isi face lui insusi dusmani si
> nu prieteni. Toti aceia care au fost privelegiati, beneficiind de
> abuzurile despotului si imbogatinduse la adapostul lui si care, nemai
> avand aceste avantaje, vor deveni dusmani statului si vor incerca sa
> reinstaureze un regim despotic, ca in felu acesta sa-si recastige
> puterea si avantajele de care se bucurau inainte. Mai mult, un stat
> care si-a castigat libertatea, nu-si face prieteni si pentru ca, in
> contrast cu despotismul, in acel stat premiile se acorda pe baza unor
> reguli corecte si bine stabilite de la care nu se abate nimeni
> niciodata. Iar cei care accepta aceste premii nu se considera
> obligati fata de nimeni, pentru ca ei sunt convinsi ca acestea le
> revin pe meritele lor. Dintre avantajele de care se bucura poporul
> unui stat liber se numara faptul ca nimeni nu se atinge vreodata de
> proprietatea sa; si ca el si urmasii sai vor trai fericiti
> folosindu-se de ea fara sa le fie teama de vreun rau; si ca nimeni nu
> va pata vreodata onoarea sotiilor sau a ficelor lui, or a lui insusi.
> Dar toate aceste avantaje nu-i vor face pe unii oameni sa aprecieze
> libertatea in timp ce ei se bucura de ea; pentru ca, asa-i natura
> omului, un-i om fericit ii vine greu sa se gandesca la rau atat timp
> cat ii merge bine.
>
> Fii lui Brutus
>
> Deci, dupa cum se vede, un stat care si-a castigat recent libertatea
> isi face dusmani si nu prieteni. Dar ca sa previna aceasta
> inconvenienta, nu exista alta solutia mai buna si necesara decat sa-i
> extermine pe fii lui Brutus, care, dupa cum e stiut din istorie, au
> conspirat impreuna cu alti tineri romani pentru nici un alt motiv
> decat acela ca in statul liber de curand instaurat ei nu mai aveau
> aceleasi avantaje enorme de care s-au bucurat pe vremea statului
> despotic; deci libertatea poporului li se parea acestora ca sta in
> cale fericirii lor. Oricine va guverna un stat de curand eliberat fara
> ca sa-i elimine pe cei care se opun noiilor oranduieli, nu va sta la
> conducere prea mult timp. Pentru ca dusmanii noului stat sunt putini
> la numar, un conducator poate usor sa-i elimine pe acestia fara sa-si
> faca mari probleme, pe cand daca acesta isi atrage ura maselelor de
> oameni, nu va putea niciodata sa le supuna; si cu cat se poarta mai
> rau cu ele cu atat mai repede isi pierde autoritatea fata de ele; si
> deci, cea mai buna solutie este sa-i elimine pe dusmanii noului stat
> si sa incerce sa-si castige bunavointa poporului.
>
> Razbunare si Libertate
>
> Un conducator care cauta sa castige bunavointa unui popor de curand
> eliberat si ostil lui, ar trebui mai intai sa afle ce vrea cu
> adevarat poporul si va afla ca acesta vrea doua lucruri: primul, sa se
> razbune pe toti aceia din cauza carora a avut de suferit si al doilea,
> sa-si recapete libertatea. Pe prima, conducatorul, ar pute-o satisface
> in intregime iar pe a doua numai partial. Cea de a doua neputand-o
> satisface complet, el ar trebui sa afle motivele pentru care oamenii
> isi doresc libertatea si va afla ca o mica parte dintre ei vor sa fie
> liberi cu scopul de ai comanda pe altii, iar toti ceilalti, care
> constitue marea majoritate, isi dorect liberitatea ca sa traiasca
> intr-o mai mare siguranta. In toate statele libere, indiferent de cun
> sunt organizate, niciodata nu sunt prea multi cetateni care ajung
> intr-o pozitie care le da puterea sa comande. Cu acestia putini e usor
> de descurcat, fie inlaturandu-i fie dandu-le anumite functii publice
> care sa-i multumeasca. Pe cei multi, care nu doresc altceva decat sa
> traiasca in siguranta, e usor de satisfacut prin infiintarea de
> institutii si legi care sa intareasca in acelasi timp atat siguranta
> intregului poporului cat si a conducatorui. Deci, daca un conducator
> ia masuri ca sa-i multumeasca atat pe cei putini cat si pe cei multi
> imediat dupa ce poporul si-a castigat libertatea si daca oamenii vad
> ca el nu incalca legile, atunci lumea va fi in scurt timp multumita si
> va trai in liniste si ordine, altfel acel conducator va regreta mai
> tarziu ca nu a luat la timp masuri mentionate ca astfel sa previna
> incalcarea zilnica a legilor de catre oameni.
>
>
>
>
>


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2021 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00874 sec.