Ziua Logo
  03:59, duminica, 20 octombrie 2019
 Cauta:  
  Detalii »

Dosare ultrasecrete

2008-08-30
haiduc din Romania (...@yahoo.com, IP: 68.167.1...)
2008-08-30 02:57
Maresalul Ion Antonescu recunoaste ca a gresit fata de Miscarea Legionara

In cazul maresalului Antonescu, nu stiu daca acesta si-a recunoscut unele greseli comise in timpul guvernarii, caci era un tip foarte orgolios, foarte mandru de sine, dar Gabriel Balanescu scrie in Din imparatia mortii (Ed. Gordian, Timisoara, 1994, pag. 51): Eugen Cristescu, fost condamnat la moarte in lotul maresalului Antonescu si apoi gratiat, in anii 1948-1949, fiind in celula cu Gabriel Balanescu, i-a spus acestuia: Am fost seful spionajului si contraspionajului, am stat cu el (Antonescu) in celula pana in clipa cand l-au dus in fata plutonului de executie. Cu o ora inainte, respingandu-i-se cererea de gratiere, a venit mama lui cu un buchet de trandafiri rosii si dandu-i buchetul i-a zis: Esti nedemn de numele meu. De ce ai facut cerere de gratiere? Dumnezeu sa fie cu tine. Si batrana a plecat. Maresalul a venit in celula, a aruncat buchetul pe pat si-mi spune: Ce zici, Cristescule, nu crezi ca era mai bine sa ne fi inteles cu tinerii aceia? si usa s-a deschis si l-au luat (tinerii aceia erau legionarii cu care a fost un timp la guvernare).

In volumul sau, Morminte vii, Nistor Chioreanu relateaza (pag. 118-119) ca in timpul procesului lui Antonescu, maresalul, aflat pe banca acuzatilor langa generalul Petrovicescu - fost ministru de interne in timpul guvernarii cu legionarii - i s-a adresat:
- Petrovicescule, cu voi, legionarii, am savarsit o mare greseala.
- Constatarea vine prea tarziu, domnule maresal, i-a raspuns Petrovicescu. Greseala nu mai poate fi reparata.
- Din pacate, nu, i-a replicat Antonescu, dar mi-ar placea sa se stie ca maresalul Antonescu si-a recunoscut greseala.

Din cele doua declaratii facute de doua personalitati diferite, fata de care avea consideratii diferite, rezulta concluzia ca el a recunoscut in mod indubitabil ca a gresit atunci cand a inlaturat Miscarea Legionara de la putere - la cererile si intrigile camarilei care se instalase in jurul sau si care i-a inselat buna credinta - dar, in singuratate a inteles mai bine faptele si, probabil ajungand la concluzia finala, aceasta l-a obsedat si a marturisit aceasta in doua randuri, pentru ca mai apoi sa ajunga la cunostinta publica.
Indiferent ce s-a intamplat si ce a urmat, daca ar fi ramas cu legionarii - care pe parcurs ar mai fi castigat experienta politica - acestia, in mod sigur nu l-ar fi dat pe mana rusilor si a comunistilor ca sa-l omoare, spre rusinea neamului nostru, ci l-ar fi aparat.
Pe de alta parte, aceasta concluzie rastoarna toate minciunile fabricate de cei din jurul sau, cuprinse in parte in Pe marginea prapastiei si in alte documente folosite de istoriografii comunisti si dusmanii cunoscuti ai Miscarii Legionare.

Am scris aceste randuri acum, cand se fac fel de fel de mese rotunde si cand anumite neadevaruri (sa nu zic minciuni) se prezinta drept adevaruri, incercandu-se sa se scrie istoria acestui neam, de catre neaveniti si incompetenti, intr-un anumit fel.

Ion Pantis, veteran de razboi, fost detinut politic
(Permanente, ianuarie 2002)

Mache din Illinois (...@gmail.com, IP: 71.34.29...)
2008-08-30 05:33
Re: Maresalul Ion Antonescu recunoaste ca a gresit fata de Miscarea Legionara

Foarte putin probabil.

Antonescu a fost militar toata viata lui. Pentru el valorile supreme erau ordinea si disciplina. Legionarii i-au fost utili atat vreme cat au oferit spijin popular guvernarii sale. In momentul cand s-a simtit destul de puternic si cand a realizat ca excesele legionarilor ii fac antipatici natiunii si mai ales cand si-a dat seama ca autoritatea sa e in pericol, i-a lichidat fara mila. Pe cati i-a prins.

Nu a incetat nici o clipa sa-i vaneze ca pe sobolani. Cei prinsi in tara au fost expediati pe front in linia intai in batalioane disciplinare cu sanse de supravietuire minime. Nu a incetat nici o clipa (inclusiv cu ocazia ultimei sale intalniri cu Hitler din Iulie sau august 1944) sa le ceara nemtilor sa-i predea legionarii refugiati in Germania. Iar nemtii chiar daca nu i-au predat, i-au tratat prost pe legionari, tinandu-i in lagare sub un regim destul de sever.

La urma urmei la ce ar fi servit legionarii fanatici, turbulenti si imprevizibili unui regim autoritar?

Daca Antonescu chiar a spus acele vorbe, cred ca a facut-o doar pentru ca toti erau in fata mortii si certurile sterile erau fara rost...

La 2008-08-30 02:57:17, haiduc a scris:

> In cazul maresalului Antonescu, nu stiu daca acesta si-a recunoscut
> unele greseli comise in timpul guvernarii, caci era un tip foarte
> orgolios, foarte mandru de sine, dar Gabriel Balanescu scrie in Din
> imparatia mortii (Ed. Gordian, Timisoara, 1994, pag. 51): Eugen
> Cristescu, fost condamnat la moarte in lotul maresalului Antonescu si
> apoi gratiat, in anii 1948-1949, fiind in celula cu Gabriel Balanescu,
> i-a spus acestuia: Am fost seful spionajului si contraspionajului, am
> stat cu el (Antonescu) in celula pana in clipa cand l-au dus in fata
> plutonului de executie. Cu o ora inainte, respingandu-i-se cererea de
> gratiere, a venit mama lui cu un buchet de trandafiri rosii si dandu-i
> buchetul i-a zis: Esti nedemn de numele meu. De ce ai facut cerere de
> gratiere? Dumnezeu sa fie cu tine. Si batrana a plecat. Maresalul a
> venit in celula, a aruncat buchetul pe pat si-mi spune: Ce zici,
> Cristescule, nu crezi ca era mai bine sa ne fi inteles cu tinerii
> aceia? si usa s-a deschis si l-au luat (tinerii aceia erau legionarii
> cu care a fost un timp la guvernare).
>
> In volumul sau, Morminte vii, Nistor Chioreanu relateaza (pag.
> 118-119) ca in timpul procesului lui Antonescu, maresalul, aflat pe
> banca acuzatilor langa generalul Petrovicescu - fost ministru de
> interne in timpul guvernarii cu legionarii - i s-a adresat:
> - Petrovicescule, cu voi, legionarii, am savarsit o mare greseala.
> - Constatarea vine prea tarziu, domnule maresal, i-a raspuns
> Petrovicescu. Greseala nu mai poate fi reparata.
> - Din pacate, nu, i-a replicat Antonescu, dar mi-ar placea sa se stie
> ca maresalul Antonescu si-a recunoscut greseala.
>
> Din cele doua declaratii facute de doua personalitati diferite, fata
> de care avea consideratii diferite, rezulta concluzia ca el a
> recunoscut in mod indubitabil ca a gresit atunci cand a inlaturat
> Miscarea Legionara de la putere - la cererile si intrigile camarilei
> care se instalase in jurul sau si care i-a inselat buna credinta -
> dar, in singuratate a inteles mai bine faptele si, probabil ajungand
> la concluzia finala, aceasta l-a obsedat si a marturisit aceasta in
> doua randuri, pentru ca mai apoi sa ajunga la cunostinta publica.
> Indiferent ce s-a intamplat si ce a urmat, daca ar fi ramas cu
> legionarii - care pe parcurs ar mai fi castigat experienta politica -
> acestia, in mod sigur nu l-ar fi dat pe mana rusilor si a comunistilor
> ca sa-l omoare, spre rusinea neamului nostru, ci l-ar fi aparat.
> Pe de alta parte, aceasta concluzie rastoarna toate minciunile
> fabricate de cei din jurul sau, cuprinse in parte in Pe marginea
> prapastiei si in alte documente folosite de istoriografii comunisti si
> dusmanii cunoscuti ai Miscarii Legionare.
>
> Am scris aceste randuri acum, cand se fac fel de fel de mese rotunde
> si cand anumite neadevaruri (sa nu zic minciuni) se prezinta drept
> adevaruri, incercandu-se sa se scrie istoria acestui neam, de catre
> neaveniti si incompetenti, intr-un anumit fel.
>
> Ion Pantis, veteran de razboi, fost detinut politic
> (Permanente, ianuarie 2002)
>
>

fericire din venezuela (...@cantv.net, IP: 190.200.12...)
2008-08-30 21:41
Re: Maresalul Ion Antonescu recunoaste ca a gresit fata de Miscarea Legionara

La 2008-08-30 02:57:17, haiduc a scris:

> In cazul maresalului Antonescu, nu stiu daca acesta si-a recunoscut
> unele greseli comise in timpul guvernarii, caci era un tip foarte
> orgolios, foarte mandru de sine, dar Gabriel Balanescu scrie in Din
> imparatia mortii (Ed. Gordian, Timisoara, 1994, pag. 51): Eugen
> Cristescu, fost condamnat la moarte in lotul maresalului Antonescu si
> apoi gratiat, in anii 1948-1949, fiind in celula cu Gabriel Balanescu,
> i-a spus acestuia: Am fost seful spionajului si contraspionajului, am
> stat cu el (Antonescu) in celula pana in clipa cand l-au dus in fata
> plutonului de executie. Cu o ora inainte, respingandu-i-se cererea de
> gratiere, a venit mama lui cu un buchet de trandafiri rosii si dandu-i
> buchetul i-a zis: Esti nedemn de numele meu. De ce ai facut cerere de
> gratiere? Dumnezeu sa fie cu tine. Si batrana a plecat. Maresalul a
> venit in celula, a aruncat buchetul pe pat si-mi spune: Ce zici,
> Cristescule, nu crezi ca era mai bine sa ne fi inteles cu tinerii
> aceia? si usa s-a deschis si l-au luat (tinerii aceia erau legionarii
> cu care a fost un timp la guvernare).
>
> In volumul sau, Morminte vii, Nistor Chioreanu relateaza (pag.
> 118-119) ca in timpul procesului lui Antonescu, maresalul, aflat pe
> banca acuzatilor langa generalul Petrovicescu - fost ministru de
> interne in timpul guvernarii cu legionarii - i s-a adresat:
> - Petrovicescule, cu voi, legionarii, am savarsit o mare greseala.
> - Constatarea vine prea tarziu, domnule maresal, i-a raspuns
> Petrovicescu. Greseala nu mai poate fi reparata.
> - Din pacate, nu, i-a replicat Antonescu, dar mi-ar placea sa se stie
> ca maresalul Antonescu si-a recunoscut greseala.
>
> Din cele doua declaratii facute de doua personalitati diferite, fata
> de care avea consideratii diferite, rezulta concluzia ca el a
> recunoscut in mod indubitabil ca a gresit atunci cand a inlaturat
> Miscarea Legionara de la putere - la cererile si intrigile camarilei
> care se instalase in jurul sau si care i-a inselat buna credinta -
> dar, in singuratate a inteles mai bine faptele si, probabil ajungand
> la concluzia finala, aceasta l-a obsedat si a marturisit aceasta in
> doua randuri, pentru ca mai apoi sa ajunga la cunostinta publica.
> Indiferent ce s-a intamplat si ce a urmat, daca ar fi ramas cu
> legionarii - care pe parcurs ar mai fi castigat experienta politica -
> acestia, in mod sigur nu l-ar fi dat pe mana rusilor si a comunistilor
> ca sa-l omoare, spre rusinea neamului nostru, ci l-ar fi aparat.
> Pe de alta parte, aceasta concluzie rastoarna toate minciunile
> fabricate de cei din jurul sau, cuprinse in parte in Pe marginea
> prapastiei si in alte documente folosite de istoriografii comunisti si
> dusmanii cunoscuti ai Miscarii Legionare.
>
> Am scris aceste randuri acum, cand se fac fel de fel de mese rotunde
> si cand anumite neadevaruri (sa nu zic minciuni) se prezinta drept
> adevaruri, incercandu-se sa se scrie istoria acestui neam, de catre
> neaveniti si incompetenti, intr-un anumit fel.
>
> Ion Pantis, veteran de razboi, fost detinut politic
> (Permanente, ianuarie 2002)
>
>


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2019 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01109 sec.