Ziua Logo
  13:14, duminica, 22 septembrie 2019
 Cauta:  
  Detalii »

Analize si comentarii

2008-03-10
Harkonen din Bimbilezia Meridionala (...@yahoo.com, IP: 193.230.150...)
2008-03-10 19:26
Criminalul de r�zboi WASS transformat �n erou transilvan


�n fiecare an, �n perioada 20-24 septembrie ar trebui s? tinem m?car un moment de reculegere, �n amintirea victimelor (rom�ni si evrei) ale genocidului comis �n 1940, �n comunele Sucutard si Muresenii de C�mpie, plasa Chiochis, fostul judet Somes (ast?zi Cluj) de criminalii "conti" de Taga, Adalbert sau Albert si Endre Vass, cu ajutorul a dou? subunit?ti de honvezi din Regimentul 19 Nyiregyhaza.

Contextul favorizant

Evenimentele s-au petrecut la trei s?pt?m�ni dup? ce Hitler, �ngrozit de perspectiva ratific?rii pactului secret Bethlen-Molotov, care aducea, prin desfiintarea Rom�niei de c?tre Ungaria fascist? si Rusia Sovietic?, pe rusi �n Europa central?, impusese asa-zisul arbitraj de la Viena, �n fapt diktatul menit s?-i mentin? si pe rom�ni si pe unguri de partea Axei. 43 492 km2 de p?m�nt rom�nesc, si 2,6 milioane locuitori (50,2% rom�ni, 37,1% unguri, secui si maghiarizati, 12,7% evrei, germani, tigani si altii) au fost jertfiti visului Ungariei milenare!
�n noaptea de 4/5 septembrie 1940, trupele ungare si autorit?tile de ocupatie au si trecut frontiera, pentru cet?tenii rom�ni de alt? etnie sau religie dec�t ungurii, secuii si sasii, �ncep�nd epoca holocaustului si genocidului. Nicolae lorga a atras atentia opiniei publice mondiale, prin articolul "Resultatul", din 24 septembrie c? "Ce s-a petrecut acolo la luarea �n st?p�nire de armata si administratia ungar?, sub ochii ei si f?r? nici o �ncercare de a o opri, ba chiar cu binevoitorul ei concurs �ntrece orice �nchipuire si se poate pune al?turi de cele mai groaznice scene din vremea n?v?lirii barbare c�nd cel putin, setea de a omor� nu era unit? cu un sadism care apartine vremurilor noastre. Sp�nzur?ri cu capul �n jos, r?stigniri, baterea cuielor �n cap, pres?rarea cu var nestins a r?nilor, acestea au fost dup? c�te stim p�n? acum - si martiriul se desluseste tot mai mult - semnele civilizatiei poporului care s-a dezonorat prin asemenea acte".

Era genocidului

Cum de a fost posibil ca acele cumplite atrocit?ti s? aib? loc, au explicat cu obiectivitate, la vremea respectiv?, c�tiva istorici si publicisti unguri. Astfel, descriind atitudinea armatei ungare de ocupatie, Kelemen Sandor si Szencsi Laszlo, notau �n lucr?rile "Situatia din Ardeal" si, respectiv "Chestiunea ungaro-rom�n?", publicate la Budapesta, la un an de la terminarea r?zboiului: "Comandantii militari �n cea mai mare parte au fost de orientare fascist-sovinist?. Cea mai important? remarc? a comandantilor militari a constat �n actiuni de cur?tire (etnic?)". La r�ndul ei "Sold?timea, p?truns? p�n? �n m?duva oaselor de teoriile fasciste, odat? ajuns? �n nordul Transilvaniei a s?v�rsit atrocit?ti odioase fat? de locuitorii neap?rati ai satelor rom�nesti". Alte m?rturii viz�nd atitudinea alogenilor fascizati au fost trimise de martorii oculari Ministerului Rom�n de Externe care le-a utilizat la tratativele de pace si se reg?sesc �n volumul 108 al fondului "Conferinta de pace de la Paris" din arhivele acestuia:

"Soldati, jandarmi si bande �narmate de "patrioti" civili cutreierau satele rom�nesti, devast�nd locuintele si schingiuind populatia rom�neasc? pasnic? si f?r? ap?rare. Unora li s-au zdrobit oasele cu ciomegele. Altii au fost �mpunsi cu baionetele. Altora li s-au scos ochii, li s-au t?iat urechile, unei fetite de 4 ani din suncuis (jud. Bihor) i-au turnat petrol �n cap si i-au dat foc, altora le-au sf?r�mat dintii, li se smulgea p?rul cu carne (cazul femeii Maria Dobra din Cluj) li se t?iau buzele (Sudu T?nase din Cluj) altii au fost siliti s? bea s�ngele ce le curgea din r?ni, dou? fete, una de 18 si alta de 14 ani din comuna Mihai Bravu (jud. Bihor) au fost schingiuite bestial fiindc? nu au l?sat s? fie violate, unora li se punea sod? caustic? pe piele, peste care se turna apoi ap? cald? (cazul lui Cocoi Florea din Voiniceni jud. Somes) lui Dumitru Matei din Oradea i-au scos ochii cu baioneta... " si asa mai departe. C�t despre grofi, acestia au fost cei mai sadici, edificator fiind �ndemnul lansat de baronul Aczel Ede, seful circumscriptiei regionale X Cluj a organizatiei a tiraliorilor �ntr-o cuv�ntare rostit? la ?imleul Silvaniei si p?strat? �n arhiva MAE, fond Transilvania, 1940-1944, volumul 362, filele 39-44, din care spicuim: "Pe acesti valahi opincari trebuie s?-i extirp?m, s?-i ucidem ca pe dusmanii nostri... Preotii predic? poporului iertarea dar aceasta este numai o momeal? fiindc? Dumnezeu nu ajut? dec�t forta brut? si aceast? fort? brut? noi cu totii trebuie s-o �ntrebuint?m pentru a ucide si extermina pe acesti valahi... Vom organiza o noapte a Sf�ntului Bartolomeu... si vom ucide si copiii �n p�ntecele mamelor lor!" Ceea ce s-a si �nt�mplat!

Explicatia urii demente a grofilor a dat-o scriitorul ungur Benarny Sandor, �n lucrarea memorialistic? "Am tr?it �n secolul XX", publicat? tot la Budapesta, �n 1966, invoc�nd tocmai cazul criminalului conte Albert Vass care "purta o ur? ne�ntrerupt? rom�nilor care primiser? de la statul rom�n, prin reforma agrar?, o bun? parte din mosia sa". Explicatia este �ns? simplist? deoarece, prin reforma lui Ferdinand, au fost �mpropriet?rite �n Ardeal, pe l�ng? 227.953 familii de t?rani rom�ni si 82.630 de familii de t?rani unguri si secui.

Adept al teroarei, individul se considera saman si predica �n lucrarea sa "HAGYATEK" - "Mostenirea" - pentru abandonarea de c?tre unguri - un popor de sintez? eurasiatic?, a traditiilor europene crestine si �ntoarcerea la mostenirea maghiar? asiatic?, ancestral?. O mostenire preluat? de la, si transmis? mai departe �n cadrul confreriei secrete a asa-zisilor "samani de Covasna".

�n zona de actiune, situat? la 5-7 km de noua granit? cu Rom�nia, primele unit?ti de honvezi au ajuns, dup? crearea Ungariei Mari, pe data de 8 septembrie, la Sucutard, sub comanda stegarului Pakucs si la Muresenii de C�mpie sub comanda It. Csordas Gergely, Vass Albert astept�ndu-i cu listele preg?tite.

Teroare la Sucutard

Dup? 11 zile de acalmie, 11 t?rani din Sucutard au fost arestati prin surprindere, din familiile Bota, M?rginean, Muresan si Gorgan. Dusi �n arestul provizoriu, de la scoal?, vor reusi, desi b?tuti bestial, s? evadeze, �n timp ce honvezii n?v?leau prin surprindere, �n noaptea de 19/20 septembrie, la ora 1.30, �n casa familiei Ibuzan. Toti membrii acesteia au fost torturati, t�n?rul de 18 ani Sever Ibuzan deced�nd.

A doua zi, au fost arestati si torturati, fostul primar Petre M?rginean, f�ica sa adoptiv? Mariana Muresan si comerciantul evreu, Rosenberg lacob. Eliberati la interventiile f?cute de prietenul acestuia din urm?. comerciantul Geza Ordentlich, au fost �nlocuiti �n arest de t?ranul loan C�t, vinovat de a-1 fi reclamat pe conte pentru v?t?m?ri corporale, losif Moldovan, vinovat de a se fi c?s?torit cu o unguroaic?, Zsuzana Kiss, si cumnatele lui Rosenberg, Estera si Rozalia Mihaly, vinovate de a fi evreice, duse la castel spre a fi torturate de �nsusi groful Albert, asistat de tat?l s?u. De mentionat c?, implor�nd �n ungureste mil? pentru sotul s?u, Zsuza Kiss a fost schilodit? �n b?taie si t?�at? cu ba�onetele de echipa de tortionari a adjunctului Polgar.

Dup? dou? zile de torturi, loan C�t, losif Moldovan si surorile Mihaly, au fost dusi pe malul B?ltii Taga, pusi s?-si sape singuri groapa si �mpuscati. �n b?taie de joc, cei doi t?rani rom�ni si evreicele Rozalia si Estera au fost �ngropati �mpreun?, unii peste altii, groapa fiind p?zit? de santinele timp de 8 luni pentru ca familiile s? nu le ia cadavrele si s? le �ngroape potrivit ritului crestin, respectiv mozaic.


« Rezultatele cautarii

     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2019 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00877 sec.