Ziua Logo
  02:06, miercuri, 19 iunie 2019
 Cauta:  
  Detalii »

Eveniment

2008-11-17
Constantin Timoc din SUA si Romania (...@aol.com, IP: 207.200.116...)
2008-11-17 00:18
Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect

Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect

Constantin Timoc, MSEE
Columbia University, 1972
NASA, Pasadena, California

Candidat independent din SUA la Camera Deputatilor in colegiul electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda

www.VoteazaTimoc.ro

Fiecare stat isi propune ca economia sa sa realizeze un anumit scop (e.g., bunastarea, independenta energetica, etc) si pentru a realiza scopul propus infiinteaza (prin constitutie si legi) o structura de institutii (banci, burse, etc) si stabileste functionarea acestora (legi, regulamente, etc).

In urma unei experiente istorice indelungate, anumiti specialisti au ajuns la concluzia ca economia unui stat este un sistem teoretic complex pentru ca relatiile dintre scopul propus si mijlocele structurale si functionale necesare pentru realizarea acestuia nu se pot determinata intotdeuna cu precizie; mai mult, nici legatura dintre cauzele multor efecte economice (crize, recesiuni, etc.) nu se poate cunoaste cu certitudine. Din aceste motive, incercarile de a prezice cu precizie efectele economice sunt extrem de dificile, ba chiar imposibile, din cauza faptului ca efectele economice sunt controlate de factori nesemnificanti din punct de vedere satistic – un fenomen cunoscut in teoria sistemelor complexe sub numele de “the butterfly effect”. Cu toate ca termenul “the butterfly effect” pare la prima vedere cam neserios, acesta a fost descoperit in legatura cu cercetarile in domeniu prevederii vremii (vremea probabila) care arata ca activitatea unor fluturi din bazinul Amazonului este cauza schimabarii vremii, cu cateva luni mai tarziu, in Chicago.

Este important de remarcat ca in anumite tipuri de sisteme teoretic complexe, anumite evenimente de o durata relativ scurta, cum este de exemplu vremea, sunt instabile si deci imprevizibile iar unele evenimente de o durata relativ lunga, cum este de exeplu clima, sunt stabile si previzibile cu o probabilitate destul de mare.

Programele economice ale unui stat, facute cu scopul de a preveni sau de a scoate economia dintr-o criza sau recesiune, au dat foarte rar rezultatele scontate. Economistul Stigler a aratat in una din cercetarile sale, o lucrare pentru care i s-a acordat premiu Nobel in 1982, ca de a lungul a circa 60 de ani, nici unul din programele economice prin care guvernul SUA a incercat sa controleze evenimentele economice nu a dat rezultatele anticipate ci dimpotriva acestea fiind fie ineficiente sau chiar opusul celor prezise. La acel timp, Stigler nu a putut explica descoperirile cercetarilor sale; abia recent a fost gasita explicatia – “the butterfly effect”.

Economia unui stat este un sistem teoretic complex in care evenimente nesemnificante pot cauza schimbari majore iar cauzele sunt greu de anticipat si pot sa ramana neindentificate chiar dupa ce si-au facut efectul.
Relatiile scop-mijloc si cauza-effect intr-un sistem teoretic complex se pot eventual deduce dupa o indelungata examinarea a functionarii a sistemului. De acea, singurele retete care ar putea stimula economia unui stat sunt anumite principii empirice, uneori numite doctrine, deduse din exemple istorice. Altfel spus, din cauza ca economia este un sistem teoretic complex, atentia conducatorilor statului ar trebui sa se indrepte sprea a crea un “climat” propice dezvoltarii economice bazate pe principii (doctrine) cunoscute ca dau rezultate bune, nu spre incercari de a controla “vremea”.

C. C. Langdell, fostul decan al facultatii de drept al universitatii Harvard, a intuit acum circa o suta de ani ca anumite domenii de activitate umane sunt sisteme teoretic complexe si a revolutionat invatamant superior american introducand sistemul de studiu al cazurilor specifice (case study) in loc de teori stiintifice (imperfecte) cu caracter general. Ceva mai tarziu, si faculatatea de management de la Harvard a introdus sistemul de cazuri specifice observand ca studiul “climatului” economic poate fi considerat o stiinta pe cand alte fenomene de scurta durata (e.g., crizelor economice), adica “vremea”, se pot studia numai examinand cazuri specifice. Tot la Harvard, Charles W. Eliot, a revolutionat invatamantul superior introducand sistemul electiv al cursurilor chiar din primii patru ani de facultate (undergraduate) prin care studentii nu mai erau obligati sa studieze ceace ii obliga facultatea ci puteau sa-si aleaga, sub indrumarea unui profesor diriginte (advisor), cursurile pe care fiecare student dorea sa le studieze, dintr-o multime diversa de cursuri oferite de universitate.

Economistul Hayek, detinatuor al premiului Nobel din 1974, a aratat in 1944 ca un stat (URSS) cu economie nationalizata si controlata prin planificare nu este durabil si se va prabusi economic; el a sustinut ca rolul administratiei statului ar trebui sa fie acea de “arbitru” care, intr-o economie de piata libera, sa mentina o competitivitate cat mai ridicata in “jocul” dintre firme particulare si sa nu intervina (e.g., cu ajutoare financiare) in a decide cine este invingator si cine este invins (falimentar); mai mult, sa nu fie nici o administratie cu mentalitate de “jucator” care sa participe direct in activitati comerciale (e.g., nationalizarea intreprinderilor). Punctul de vedere a lui Hayek este este impartasit in America de multe persoanele care cred intr-un sistem de selectie naturala a firmelor particulare bazata pe o concureta necrutatoare intr-o piata libera.

***
Pasadena, California
14 noiembrie 2008

Ion Caramache (...@aol.com, IP: 64.12.117...)
2008-11-17 02:11
Re: Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect

La 2008-11-17 00:18:05, Constantin Timoc a scris:

> Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect
>
> Constantin Timoc, MSEE
> Columbia University, 1972
> NASA, Pasadena, California
>
> Candidat independent din SUA la Camera Deputatilor in colegiul
> electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda
>
> www.VoteazaTimoc.ro
>
>etc, etc, etc
Nea Titi, las-o moarta cu repetirul ca ti-ai mai publicat acelas mesaj si in editia de simbata 15 noiembrie anno corrente.
Daca vrei sa-ti citeasca lumea mesajele electorale, mai bine esplica diferentele dintre promisiunile matale si promisiunile pedeserastei Ana Birchall, catindata prostanacului Geoana zburata din judetul Vaslui taman sa catindeze peste ocean.
Apoi sa ne esplici ce fel de invatamint politico-ideologic ai urmat la alma mater Columbia University care este cunoscuta ca un loc de educatie pentru anarhistii si comunistii americani.
Apoi, ca potential alegator, as dori sa aflu ce ai facut matale pe la susnumita universitate in timpul rezbelului din Vietnam, si ce activitati studentesti ai avut atuncilea.

Margot din Romania (...@yahoo.com, IP: 82.76.17...)
2008-11-17 09:37
Re: Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect

Dle Caramache,

Probabil ca Dl Timoc nu stie ce sa spuna , stie un singur lucru sa faca : copy / paste la infinit si nici macar nu explica de ce da mereu aceleasi texte. Poate ca are amnenzie uitand ca le-a mai postat odata, nu?
Ma intreb ce va face Dl Timoc in parlament, daca va fi ales, cu aceste citate? cum le va aplica realitatilor romanesti si ce intiative legislative se pot extrage din aceste citate??

Asta e o intrebare retorica fiindca Dl Timoc cu siguranta nu imi va raspunde , deobicei nu raspunde, mai ales daca comentariul nu ii este favorabil


La 2008-11-17 00:18:05, Constantin Timoc a scris:

> Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect
>
> Constantin Timoc, MSEE
> Columbia University, 1972
> NASA, Pasadena, California
>
> Candidat independent din SUA la Camera Deputatilor in colegiul
> electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda
>


Alcor din Canada (...@hotmail.com, IP: 99.237.8...)
2008-11-17 17:51
Domnule Timoc,

La 2008-11-17 00:18:05, Constantin Timoc a scris:


Va urmaresc "activitatea publicitara" de pe acest forum si-am incercat de cateva ori sa raspund catorva afisari, dar cerberii de la cenzura au fost potrivnici.Ai insirat niste nume de teoreticieni, onorati Nobel, dar la vreme de criza teoriile lor ajuta ca o frectie la un picior de lemn.Un control al statului, daca ar fi avut loc in cazul bancilor, celor de pe Wall Street, care iti dau o umbrela pe vreme de soare si ti-o iau inapoi cand ploua plus pelerina de ploaie pe careti-ai salvat-o, just in case,le-ar fi fost foarte greu sa ingenuncheze economia mondiala. Adica statul este bun sa te scoata din rahat, dar nu-i dai voie sa te controloze pentru ca asta contravine conceptiilor capitaliste.


















> Despre crize si recesiuni economice: The butterfly effect
>
> Constantin Timoc, MSEE
> Columbia University, 1972
> NASA, Pasadena, California
>
> Candidat independent din SUA la Camera Deputatilor in colegiul
> electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda
>
> www.VoteazaTimoc.ro
>
> Fiecare stat isi propune ca economia sa sa realizeze un anumit scop
> (e.g., bunastarea, independenta energetica, etc) si pentru a realiza
> scopul propus infiinteaza (prin constitutie si legi) o structura de
> institutii (banci, burse, etc) si stabileste functionarea acestora
> (legi, regulamente, etc).
>
> In urma unei experiente istorice indelungate, anumiti specialisti au
> ajuns la concluzia ca economia unui stat este un sistem teoretic
> complex pentru ca relatiile dintre scopul propus si mijlocele
> structurale si functionale necesare pentru realizarea acestuia nu se
> pot determinata intotdeuna cu precizie; mai mult, nici legatura
> dintre cauzele multor efecte economice (crize, recesiuni, etc.) nu
> se poate cunoaste cu certitudine. Din aceste motive, incercarile de
> a prezice cu precizie efectele economice sunt extrem de dificile, ba
> chiar imposibile, din cauza faptului ca efectele economice sunt
> controlate de factori nesemnificanti din punct de vedere satistic
> – un fenomen cunoscut in teoria sistemelor complexe sub numele
> de “the butterfly effect”. Cu toate ca termenul
> “the butterfly effect” pare la prima vedere cam neserios,
> acesta a fost descoperit in legatura cu cercetarile in domeniu
> prevederii vremii (vremea probabila) care arata ca activitatea unor
> fluturi din bazinul Amazonului este cauza schimabarii vremii, cu
> cateva luni mai tarziu, in Chicago.
>
> Este important de remarcat ca in anumite tipuri de sisteme teoretic
> complexe, anumite evenimente de o durata relativ scurta, cum este de
> exemplu vremea, sunt instabile si deci imprevizibile iar unele
> evenimente de o durata relativ lunga, cum este de exeplu clima, sunt
> stabile si previzibile cu o probabilitate destul de mare.
>
> Programele economice ale unui stat, facute cu scopul de a preveni sau
> de a scoate economia dintr-o criza sau recesiune, au dat foarte rar
> rezultatele scontate. Economistul Stigler a aratat in una din
> cercetarile sale, o lucrare pentru care i s-a acordat premiu Nobel
> in 1982, ca de a lungul a circa 60 de ani, nici unul din programele
> economice prin care guvernul SUA a incercat sa controleze
> evenimentele economice nu a dat rezultatele anticipate ci dimpotriva
> acestea fiind fie ineficiente sau chiar opusul celor prezise. La acel
> timp, Stigler nu a putut explica descoperirile cercetarilor sale;
> abia recent a fost gasita explicatia – “the butterfly
> effect”.
>
> Economia unui stat este un sistem teoretic complex in care evenimente
> nesemnificante pot cauza schimbari majore iar cauzele sunt greu de
> anticipat si pot sa ramana neindentificate chiar dupa ce si-au facut
> efectul.
> Relatiile scop-mijloc si cauza-effect intr-un sistem teoretic complex
> se pot eventual deduce dupa o indelungata examinarea a functionarii a
> sistemului. De acea, singurele retete care ar putea stimula economia
> unui stat sunt anumite principii empirice, uneori numite doctrine,
> deduse din exemple istorice. Altfel spus, din cauza ca economia este
> un sistem teoretic complex, atentia conducatorilor statului ar
> trebui sa se indrepte sprea a crea un “climat” propice
> dezvoltarii economice bazate pe principii (doctrine) cunoscute ca dau
> rezultate bune, nu spre incercari de a controla “vremea”.
>
>
> C. C. Langdell, fostul decan al facultatii de drept al universitatii
> Harvard, a intuit acum circa o suta de ani ca anumite domenii de
> activitate umane sunt sisteme teoretic complexe si a revolutionat
> invatamant superior american introducand sistemul de studiu al
> cazurilor specifice (case study) in loc de teori stiintifice
> (imperfecte) cu caracter general. Ceva mai tarziu, si faculatatea de
> management de la Harvard a introdus sistemul de cazuri specifice
> observand ca studiul “climatului” economic poate fi
> considerat o stiinta pe cand alte fenomene de scurta durata (e.g.,
> crizelor economice), adica “vremea”, se pot studia numai
> examinand cazuri specifice. Tot la Harvard, Charles W. Eliot, a
> revolutionat invatamantul superior introducand sistemul electiv al
> cursurilor chiar din primii patru ani de facultate (undergraduate)
> prin care studentii nu mai erau obligati sa studieze ceace ii obliga
> facultatea ci puteau sa-si aleaga, sub indrumarea unui profesor
> diriginte (advisor), cursurile pe care fiecare student dorea sa le
> studieze, dintr-o multime diversa de cursuri oferite de
> universitate.
>
> Economistul Hayek, detinatuor al premiului Nobel din 1974, a aratat
> in 1944 ca un stat (URSS) cu economie nationalizata si controlata
> prin planificare nu este durabil si se va prabusi economic; el a
> sustinut ca rolul administratiei statului ar trebui sa fie acea de
> “arbitru” care, intr-o economie de piata libera, sa
> mentina o competitivitate cat mai ridicata in “jocul”
> dintre firme particulare si sa nu intervina (e.g., cu ajutoare
> financiare) in a decide cine este invingator si cine este invins
> (falimentar); mai mult, sa nu fie nici o administratie cu
> mentalitate de “jucator” care sa participe direct in
> activitati comerciale (e.g., nationalizarea intreprinderilor).
> Punctul de vedere a lui Hayek este este impartasit in America de
> multe persoanele care cred intr-un sistem de selectie naturala a
> firmelor particulare bazata pe o concureta necrutatoare intr-o piata
> libera.
>
> ***
> Pasadena, California
> 14 noiembrie 2008
>
>


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2019 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00749 sec.