Politica

Florin Matrescu:Holocaustul Rosu,holocaustul comunist

Doctorul Florin Matrescu prin lucrarea sa HOLOCAUSTUL ROSU
devine un martor al victimelor comuniste din Romania.Cel mai bine este sa-i citim lucrarea dar mai jos vom prezenta doar cativa dintre mucenicii neamului romanesc,implicati in lupta armata din munti contra comunismului si ocupantului sovietic.
Folosind mãrturiile lui Ioan Gavrilã-Ogoranu si inedita si valoroasa monografie dedicatã acestei teme, sub condeiul lui Cicerone Ioanitoiu autorul enumera, in cele de mai jos pe conducãtorii principalelor grupe de partizani din muntii Romaniei:
a. - Muntii Banatului: Spiru Blãnaru, comandor Domãsneanu, coloneii Utã si Vernichescu.
b. - Muntii Fãgãras (versantul sudic): colonelul Arsenescu in Muscel, fratii Toma si Petre Arnãutoiu pe raul Doamnei si Arges, Matei Moldoveanu si Diaconescu pe Topolog.
c. - Muntii Fãgãrasului (versantul nordic): Ion Gavrilã-Ogoranu.
d. - Muntii Apuseni: maiorul Dabija, studentii Stefan Popa si Micu Moldoveanu, ofiterii Diamandi, fratii Susman si fratii Spaniol.
e. - Muntii Bucovinei: grupul Cenusã, Vladimir Macoviciuc, Ion Vatamaniuc (N.a. incã in viatã, intalnit de mine la Sighet in 1995, moment cand l-am reintalnit pe Ioan Gavrilã Ogoranu) si mai tarziu Vasile Motrescu. In 1948 aici au apãrut "Gãrzile lui Decebal" cu trei ramuri: Vatra Dornei - Piatra Neamt (Filaret Gãmãlãu), Vatra Dornei - Fãlticeni (Jenicã Arnãutul) si Vatra Domei - Bistrita Nãsãud.
f. - Muntii Retezat: inginer Lazãr Caragea.
g. - Muntii Maramuresului: fratii Dunca, Gavrilã Pop, cãpitanul Sabin Mare.
h. - Muntii Olteniei: au beneficiat de prezenta a doi generali (fratii Dimitrie si Iancu Carlaont) si doi colonei de artilerie (Grigorescu si Stefan Halalãu), Ion Diaconescu (grupul Arnota).
i. - Codrii Mehedintului: Dumitru Totir, Gheorghe Florescu si Dumitru Nãsãrimbã.
j. - Muntii Vrancei: fratii Ion si Gheorghe Paraginã, ofiterul Timaru si Vasile Sava.
k. - Dobrogea: Fratii Fudulea si Gogu Puiu, activi in pãdurea Babadagului (N.a. in represiunea deslãntuitã in timpul colectivizãrii fortate si lichidãrii partizanilor s-au remarcat politicienii Victor Dusa si Vasile Vilcu si generalii de securitate Doicaru (alias Dulberger) si N.Ceausescu (viitorul dictator).
l. - Grupu1 Isverna: fratii Bocirnea, Ghorghe Pele si ofiterul Grigore Brincusi.
Lupte de partizani s-au mai dat si la: Craiova (Lucian Dimitriu si ofiterii Remus Radina, Tiberiu Tolescu si Constantin Grãdinarul; judetul Dambovita (Gogu Marinescu); Tg.Mures (grupul Faloba); judetul Arad (Adrian Mihut) si multe alte regiuni ale tãrii, tãranii jucand, in regiunile de ses rolul predominant.
Un moment special de eroism il marcheazã grupul celor 12 romani parasutati, in 1951-1952, in nordul Muntilor Apuseni, dintre care unii au murit la aterizare, restul fiind arestati in urmãtoarele sãptãmani (datoritã trãdãrii mediatã de vestitul agent sovietic britanic Kim Philby), alãturi de alte circa 200 de persoane. Intre cei condamnati la moarte cei mai cunoscuti au rãmas Alexandru Tãnase, Ion Samoilã si Ion Golea.
Membrii acestor grupuri de partizani si-au pierdut, in marea majoritate a cazurilor viata, fie in luptã, fie dupã capturarea lor (ca rezultat exclusiv (!) al actelor de trãdare ale agentilor infiltrati intre ei) soldatã cu condamnarea la moarte si executia. Colaboratorii lor din satele de la poalele muntilor atunci cand nu au fost executati, au umplut inchisorile si lagãrele de exterminare.
Cifrele globale oferite de diversi cercetãtori al holocaustului rosu din Romania nu sunt totdeauna convergente. Mai intai trebuie precizat cã o primã estimare a detinutilor din Romania anilor lui Gh.Dej (ca urmare a unei rezistente reale sau imaginare impotriva comunistilor) indicã cifra de peste 2.000.000... Din acestia, circa 250.000 zac in gropile comune presãrate pe tot cuprinsul tarii.
Astfel, in gulagul romanesc - reprezentat de inchisorile centrale de la Gherla, Aiud, Sighet, Mislea, Ocnele Mari, Jilava, Vãcãresti, Pitesti, etc., la care s-au adãugat penitenciarele pentru pedepse sub 10 ani (Oradea, Caransebes si altele), lagãrele de muncã fortatã create incepand din 1948 pe "santierele comunismului" (hidrocentrala de la Bicaz, Borzesti, Onesti, calea feratã Bumbesti-Livezeni, minele de uraniu, cupru si aur de la Cavnic, Baia-Sprie, etc.), si, mai ales, Canalul Dunãre/Marea Neagrã, cunoscut sub numele de "Canalul mortii" - au fost rãpusi prin brutalizare repetatã, malnutritie, lipsã de asistentã medicalã, sau pur si simplu prin impuscare, sute de mii de intelectuali, tãrani si muncitori.
A
Sigur,pentru a avea o imagiune totala a Holocaustului Comunist trebue sa citim lucrarea in intregime.
Scopul nostru este sa incitam nu numai de a citi valoroasa marturie dar si de a avertiza generatiile tinere sa nu se joace cu criptocomunismul,cu comunismul acoperit care rasbate din politica romaneasca.mai ales aceea a aripei reactionare din PSD dar si a unor slugi comuniste din alte partide.