Editorial

Motouri
Literatura. C�nd nu mai au nimic de spus, unii oameni �ncep sa scrie.
(Valeriu Butulescu)
Continuitate: Cu Videanu ne-am vidanjat, cu Vanghelie ne-am evanghelizat, cu Dichiseanu ne-am fi dichisit, cu Base ne-am b…., cu Blaga Bla-bla-bla. (Oprescu)
�nt�i: ce �l oboseste mai rau pe criticul vamesh Blaga Bla-bla-bla?
Vorba banala. Graiul, fireste, �ncearca a fi c�nd algebra, c�nd muzica, uneori evocare de viziuni vide(aniste) sau alte diferentieri prezidentiale ale pipaitului originar, ale carui �nfiorari vibreaza ascuns �n toate simturile. Elenei.
Dar acestea sunt excese minunate. �n curs obisnuit de campanie pectorala, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, si se fac scriitori sau contracandidati adica, nu se pricep dec�t sa agrementeze acel imperativ sec, anonim si uniform, prin constructii de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin aceasta aplicare dinadins, neputinciosii graiului devin tatii fecunzi ai banalitatii.
Arta e stare suprema de atentie. E oboseala ur�ta sa-ti arunci macar ochii pe o pagina a unui om care scrie dintr-un vanitos rau obicei.
Asadar: �nt�i vorbele. In campanie. Girate si incepute de magistru despre atacul minerilor. Ca prea lancezea campania! Fara �ndoiala, la vorbe tocmai nu se g�ndesc acei care scriu din rau obicei in presa prezidentiala si verdicte CNSAS la ordin. Acestia sunt oameni cu idei; si, pentru idei, ei cauta (dar nu gasesc) imagini, cum se zice. De aci deriva alte oboseli ale criticului Blaga Bla-bla-bla. Atitudinea neliterarilor e sentimentala. La ei, motivele scrisului sunt dorintele si treburile lor particulare de partid, borduri si asfasltari; acestea le sunt inspiratia. Este �n joc o subiectivitate inferioara. Inspiratiile tipului neliterar sunt neonestitati candide. Asa se �nt�mpla ca, precum actorii nepriceputi �ti prezinta mici-burghezi de Bucuresti crez�nd ferm a-ti arata lorzi si marchize, dupa cotirea brusca peste noapte de la stanga la dreapta, tot astfel omul neliterar �ti face figuri si drame mitocanesti, �n ideea ca te fericeste cu cunostinta unor intelectuali de suprema distinctie. De aci neaparat rezulta ne�ntelegere exasperanta �ntre scriitorul pedelist si cititorul critic liberal, iar ne�ntelegerea se rezolva, pentru acest din urma, �n renuntare si tacere umoristica.
Lucrurile frumoase din pura contemplare, numai, se fac; deci, din vedere dreapta, din atipirea valorilor, a celor practice, se-ntelege. Astfel artistul pedelist ne odihneste, ne recreeaza, ne consoleaza de acei ce ne exaspereaza masc�ndu-si banal maruntele aventuri private, si ne pretind sa luam mojicime spilcuita drept seniori, si mici-burghezi cu ceva stiinta de carte de joc drept elita fin intelectualizata.
Kopistl kronikar

La 2008-06-06 12:55:25, Nituc a scris:

> Motouri
> Literatura. Cnd nu mai au nimic de spus, unii oameni ncep sa scrie.
> (Valeriu Butulescu)
> Continuitate: Cu Videanu ne-am vidanjat, cu Vanghelie ne-am
> evanghelizat, cu Dichiseanu ne-am fi dichisit, cu Base ne-am
> b…., cu Blaga Bla-bla-bla. (Oprescu)
> nti: ce l oboseste mai rau pe criticul vamesh Blaga Bla-bla-bla?
> Vorba banala. Graiul, fireste, ncearca a fi cnd algebra, cnd
> muzica, uneori evocare de viziuni vide(aniste) sau alte diferentieri
> prezidentiale ale pipaitului originar, ale carui nfiorari vibreaza
> ascuns n toate simturile. Elenei.
> Dar acestea sunt excese minunate. n curs obisnuit de campanie
> pectorala, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului,
> si se fac scriitori sau contracandidati adica, nu se pricep dect sa
> agrementeze acel imperativ sec, anonim si uniform, prin constructii de
> analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin aceasta
> aplicare dinadins, neputinciosii graiului devin tatii fecunzi ai
> banalitatii.
> Arta e stare suprema de atentie. E oboseala urta sa-ti arunci macar
> ochii pe o pagina a unui om care scrie dintr-un vanitos rau obicei.
> Asadar: nti vorbele. In campanie. Girate si incepute de magistru
> despre atacul minerilor. Ca prea lancezea campania! Fara ndoiala, la
> vorbe tocmai nu se gndesc acei care scriu din rau obicei in presa
> prezidentiala si verdicte CNSAS la ordin. Acestia sunt oameni cu idei;
> si, pentru idei, ei cauta (dar nu gasesc) imagini, cum se zice. De aci
> deriva alte oboseli ale criticului Blaga Bla-bla-bla. Atitudinea
> neliterarilor e sentimentala. La ei, motivele scrisului sunt dorintele
> si treburile lor particulare de partid, borduri si asfasltari; acestea
> le sunt inspiratia. Este n joc o subiectivitate inferioara.
> Inspiratiile tipului neliterar sunt neonestitati candide. Asa se
> ntmpla ca, precum actorii nepriceputi ti prezinta mici-burghezi de
> Bucuresti creznd ferm a-ti arata lorzi si marchize, dupa cotirea
> brusca peste noapte de la stanga la dreapta, tot astfel omul
> neliterar ti face figuri si drame mitocanesti, n ideea ca te
> fericeste cu cunostinta unor intelectuali de suprema distinctie. De
> aci neaparat rezulta nentelegere exasperanta ntre scriitorul
> pedelist si cititorul critic liberal, iar nentelegerea se rezolva,
> pentru acest din urma, n renuntare si tacere umoristica.
> Lucrurile frumoase din pura contemplare, numai, se fac; deci, din
> vedere dreapta, din atipirea valorilor, a celor practice, se-ntelege.
> Astfel artistul pedelist ne odihneste, ne recreeaza, ne consoleaza de
> acei ce ne exaspereaza mascndu-si banal maruntele aventuri private,
> si ne pretind sa luam mojicime spilcuita drept seniori, si
> mici-burghezi cu ceva stiinta de carte de joc drept elita fin
> intelectualizata.
> Kopistl kronikar
>
>
>
>
>