Ziua Logo
  Nr. 4159 de vineri, 15 februarie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »

Analize si comentarii

2008-02-15
Harkonen din Bimbilezia Meridionala (...@yahoo.com, IP: 193.230.150...)
2008-02-15 17:07
Eminescu, bãtaia de joc a iredenti�tilor maghiari



La 21 ianuarie a.c., �ntr-un cotidian de limb? maghiar? din Oradea ap?rea sub semn?tura lui Nagy Jozsef Barna, pre?edintele EMI Oradea (Organiza?ie a Tinerilor Maghiari), un articol def?im?tor la adresa poetului nostru na?ional, Mihai Eminescu.
Nemul?umirea t�n?rului li-der al EMI Oradea pornea de la faptul c? Wass Albert, poet maghiar, condamnat �n Rom�nia �n 1946 pentru crime de r?zboi, de la a c?rui na?tere se �mplinesc 100 de ani, precum ?i un deceniu de la trecerea sa �n nefiin??, nu este comemorat ?i �n institu?iile ?colare.

DOLEAN?Å. Tinerii maghiari ar fi vrut ca Wass s? aib? parte de manifest?ri asem?n?toare celor de aniversare a marelui Eminescu. Ba mai mult, acuzele ?i repro?urile lui Nagy Jozsef exprimate �n articol vizau conducerea Colegiului Na?ional "Mihai Eminescu" din Oradea, mai precis "un director adjunct (de limb?) maghiar", care nu ar fi acceptat o dona?ie de zece volume scrise de Wass Albert. "De ce trebuie s?-l comemoreze elevii maghiari pe acest poet rom�n? Pentru c? ?coala �n care �nva?? �i poart? numele? Pentru c? a fost un «megapoet»? �l putem noi, maghiarii, considera un «megapoet» pe acela care a afirmat despre noi c? suntem poporul cel mai stricat al Europei? Cu toate acestea, profesorul maghiar de care v? vorbeam �l comemoreaz? al?turi de elevii s?i pe Eminescu. ?i-atunci m? �ntreb din nou: l-a obligat cineva? Sau a f?cut-o din exces de zel, doar pentru a-i face reclam? poetului rom�n, celui care a �ndemnat la ur? �mpotriva maghiarimii?! Dar de ce trebuie s?-i atrag? �n asta ?i pe elevi? Dac? opera lui Eminescu nu ar fi obligatorie �n programa ?colar? sau dac? nu s-ar g?si unii profesori maghiari – ca acesta – care s?-l comemoreze, nici naiba nu i-ar citi opera!", afirm? plin de ur? t�n?rul reprezentant al EMI. ?i, ca s?-?i �ncheie depe?a �n stilul pur iredentist, el spune: "Nici un om cu mintea-ntreag? nu st? s?-l citeasc? �n timpul s?u liber pe Eminescu, dar nici s?-i publice opera. P�n? ?i compara?ia este jignitoare pentru un om ca Wass Albert – �mi cer scuze pentru c?-i pomenesc pe am�ndoi pe aceea?i pagin?! – pentru c? nu se poate compara un elefant cu un purice bolnav mintal!".

AC?IUNI TENDEN?IOASE. Prof. Iosif Eilender, directorul Colegiului Na?ional "Mihai Eminescu", se arat? profund indignat de afirma?iile f?cute de Nagy Jozsef Barna �n publica?ia maghiar?, cu at�t mai mult cu c�t nu �l cunoa?te pe iredentist, iar c�t prive?te inten?ia de a dona c?r?i colegiului, aflase despre aceasta tot �n articolul ap?rut �n pres?. "Cred c? ac?iunile acestui t�n?r sunt tenden?ioase. Sunt dezam?git c? �n anul 2008 ne mai putem g�ndi la ac?iuni care s? incite la ur? �ntre cet??enii aceleia?i ??ri", m?rturise?te prof. Eilender. Directorul adjunct al aceluia?i colegiu, prof. Diana Costin, �?i aminte?te c?, �n urm? cu circa un an ?i jum?tate, o coleg?, profesoar? de religie, a adus bibliotecii ?colare mai multe volume donate de Biserica Reformat? a episcopului T�kes Lazslo. "Nu am refuzat s? primim aceste c?r?i, deoarece sunt binevenite. M-a? bucura �ns? dac? elevii – �n era internetului – ar citi m?car lecturile obligatorii...

Cine este Wass Albert

Wass Albert (foto) s-a n?scut �n 1908 la R?scruci (jud. Cluj) ?i a murit la 17 februarie 1998, �n Florida, �n urma sinuciderii. A fost un nobil maghiar, de?in�nd titlul de Conte de Czege ?i Szentegyed, fiind totodat? inginer forestier, scriitor ?i poet. �n perioada ocup?rii, ca urmare a Diktatului de la Viena, prin scrierile sale patriotice a dus la escaladarea rela?iilor dintre maghiarii ?i rom�nii din Ardeal. Ca r?splat?, a fost premiat de �nalte institu?ii academice din Ungaria, fiind numit totodat? membru al Academiei Ungare, pentru cuno?tin?ele sale forestiere. �n mai 1946, at�t Albert Wass, c�t ?i tat?l s?u, Endre Wass, au fost condamna?i la moarte "in absentia" de Tribunalul Cluj, iar propriet??ile le-au fost confiscate, fiind f?cu?i responsabili pentru evenimentele care au avut loc �n septembrie 1940, c�nd un locotenent ungur, Pakucs, a arestat ?ase locuitori din Sucutard (jud. Cluj) ?i a executat patru din ei (doi rom�ni ?i dou? evreice) �n localitatea ?aga. Wass a fost acuzat ?i pentru instigarea ?i provocarea m?celului de la Mure?enii de C�mpie, c�nd solda?i unguri, condu?i de locotenentul Gergely Csord�s, au ucis 11 persoane civile. Wass este �n continuare considerat criminal de r?zboi, exist�nd documente la Muzeul Holocaustului. Dac? rom�nii s-au gr?bit s? dea jos statuia lui Antonescu chiar din curtea bisericii ctitorite de acesta, �n Ardeal, Albert Wass are ridicate statui comemorative �n majoritatea localit??ilor cu popula?ie preponderent maghiar?.

de Teodora Ivan / Jurnalul National / 12/02/2008


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Kosovo si purificarea etnica din Romania anului 2008 (3228 afisari)
 Premierul Daniel (2804 afisari)
 Spaniolii au decimat mafia romaneasca (2325 afisari)
 Avioanele strategice ale Romaniei sunt pe butuci (1733 afisari)
 Badri - o crima perfecta? (1676 afisari)
 A inviat la propria inmormantare (3012 afisari)
 A vrut sa faca sex de Valentine's Day, dar a fost refuzata de 700 de barbati (2448 afisari)
 Bucurestii, port la Marea Neagra (1517 afisari)
 Moartea temporara, senzatia suprema (1313 afisari)
 Si-a facut expozitie din cadavrele unor prizonieri chinezi executati (1309 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00747 sec.