Ziua Logo
  Nr. 4137 de luni, 21 ianuarie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »

Marile Dosare

2008-01-21
Romeo2004 (...@ratb.ro, IP: 62.231.103...)
2008-01-21 10:01
Jertfa sau pura �nt�mplare? (2-a)

http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article279&var_recherche=Eminescu

Jertfa sau pura �nt�mplare? (2)
Marti 31 iulie 2007, de Ioan ENEA MOLDOVAN



Dar cu at�t mai mult nu este adevarat diagnosticul acesta, cu c�t el a reusit sa scrie si dupa anul �ntemnitarii sale la ospiciu. Diagnosticul de la 28 iunie 1883 a fost contrafacut din motive bine �ntemeiate. Poetul avea, �n realitate, o boala, o psihoza maniacala depresiva pe fond ereditar, pe care el o stia si o domina, mai ales cu puterea g�ndului. Astazi, �n Rom�nia, 40 la suta din populatie este depresiva, ba au fost comunicate care au anuntat 60 la suta si unele voci medicale au rostit chiar 90 la suta. Daca ar trai Maiorescu si doctorul Sutu, oare ne-ar �ncarcera pe toti la stabilimentul de alienati? Pe Eminescu, �nsa, l-au �nhatat, ca pe t�lhari, si l-au facut sa fie „mort de viu”. Cunosteau si ei diagnosticul adevarat, mai ales Maiorescu, deoarece dispunea de o specializare �n psihiatrie, dar l-au schimbat cu altul dezastruos, pentru ca sa-l poata elimina �ntr-un mod credibil si sa-l prezinte publicului ca pe un bolnav irecuperabil. De ce?

Asa cum anticipam la �nceputul acestor r�nduri, Eminescu avea multi dusmani, printre cei mai puternici oameni ai timpului: liberalii, casa regala a lui Carol I, guvernul, conservatorii (pe care, culmea, el �i slujea la Timpul, dar fata de care �si manifesta o independenta publicistica totala), lojile masonice, imperiul austro-ungar si imperiul tarist. Autorul evocat mai sus, Theodor Codreanu, afirma, pe buna dreptate, ca poetul a declansat un razboi total cu multi din contemporanii sai, lupta si �mpotrivirea fata de Eminescu derul�ndu-se fara contenire, deceniu dupa deceniu, inclusiv astazi. Vina cea mai mare a lui a constat �n dezvaluirea adevarului cu orice pret si fara nici o opreliste. Nimic nu-i supara pe oameni mai mult dec�t adevarul. Nu e nevoie de efort pentru a ne �nchipui c�t de tare �i deranja pe guvernanti condeiul de o forta fara egal al Eminescu, pus �n apararea valorilor nationale, �n slujba idealului unirii tuturor rom�nilor din Dacia Mare, dar si criticile foarte dure privind politicile economice si sociale. Pe c�nd era student la Viena, el a publicat trei articole cu tema nationala �n Federatiunea din Pesta, sub pseudonimul Varro, fapt pentru care i s-a intentat un proces la Budapesta, �n 1870, si de care a scapat prin prescriere. Acum, prin Timpul, la Bucuresti, vocea sa publicistica se marise, suna ca un tunet, captase audienta nationala si reprezenta un real pericol pentru puternicii zilei. Mai mult, �n 24 ianuarie 1882, Eminescu, �mpreuna cu Slavici, Simtion, Ocasanu si multi altii �nfiinteaza Societatea Carpatii, al carei program era unirea politica si culturala cu Banatul, Ardealul, Bucovina si Basarabia. �ntr-un an si jumatate aceasta societate ajunsese la 20.000 de membri, �ntre care foarte multi rom�ni de peste granitele regatului. Alte doua societati, Matei Basarab si Balcanii, concepute de Eminescu, vizau idealuri de emancipare nationala si sociala, dar si de consolidare a neamului rom�nesc. Asadar, el nu era implicat �n lupta politica doar publicistic, ci trecuse la organizare, carpatistii pregatindu-se chiar si militar, pentru o eventuala insurectie armata. Eminescu formulase, cu trei decenii mai devreme, idealul Rom�niei Mari, reusise sa mobilizeze multa lume pentru �nfaptuirea acestuia. El nu-l vedea pe Carol I archeul national, capabil sa �nfaptuiasca acest deziderat major. �n Doina, archeu este Stefan Voda. �n conceptia lui Eminescu si, implicit, a carpatistilor, regele de la Bucuresti trebuia �nlocuit, eventual cu un print din casa de Austria. �n acea vreme Prusia domina Europa, inclusiv imperiul austro-ungar si preconiza construirea unui imperiu care includea toate statele p�na la Marea Egee. Eminescu sustinea alta idee, una a Imperiului Roman Oriental, el vedea probabil o renastere a Imperiului Bizantin, al carui centru se muta �n Rom�nia Mare. Guvernul lui Ion C. Bratianu �i agreeaza pe conservatori la guvernare, le da functii, mai ales de ambasadori, pentru ca urmarea sa �ncheie un tratat secret cu axa central-europeana, formata din Prusia si Austria. Eminescu si societatea Carpatii se opuneau, dintr-un motiv politic major: Transilvania, pe care o voiau unita cu Rom�nia, dar si pentru faptul ca nu vedeau o tara latina si ortodoxa inclusa �ntr-o federatie catolica si protestanta. Asa cum presedintele Constantinescu, recent, a cedat teritorii rom�nesti Ucrainei, sub pretextul ca faciliteaza intrarea Rom�niei �n NATO, la fel guvernul de la 1883 era dispus sa cedeze Transilvania si celelalte teritorii rom�nesti pentru a intra pe axa pan-germana. Opozitia lui Eminescu �i deranja foarte rau, ministrul plenipontetiar la Viena, Petre P. Carp, conservator uns �n aceasta functie, principalul negociator, alaturi de Maiorescu, al tratatului secret care tintea blocarea expasiunii slave �n Balcani, scria, enervat, �ntr-o telegrama: „Si mai potoliti-l pe Eminescu”. �n acest context, Eminescu era urmarit continuu de agenti austrieci si maghiari, printre acestia numar�ndu-se un anume Lechmann pus de amabasdorul Austriei von Mayr, madam Szoke, Grigore Ventura si altii. Cei mai veninosi, chiar fatali, au fost agentii racolati dintre prieteni, iudele de l�nga el, conduse de venerabilul mason Titu Maiorescu. Precipitarea evenimentelor politice, iminenta semnarii tratatului cu puterile centrale, posibilele actiuni de �mpotrivire ale carpatistilor au grabit aplicarea masurilor de �nlaturare a lui Eminescu din viata publica, de la ziar, si de la Societatea Carpatii. De aceea i s-a �nscenat nebunia, i s-a pecetluit destinul cu un diagnostic devastator, �n urma caruia a �nceput tratarea lui cu injectii si frectii cu mercur, substanta care l-a otravit si l-a dus, �ntr-adevar, la dementa. Au executat totul sub aparenta ca �i fac un mare bine poetului. �n aceeasi zi, 28 iunie 1883, odata cu �ncarcerarea lui Eminescu la „Caritas”, guvernul a desfiintat Societatea Carpatii, capii acesteia au fost trimisi �n exil, �n afara celor care au colaborat cu autoritatile, ziarul Timpul a fost v�ndut altui proprietar care, �n scurt timp, l-a desfiintat. S-au eliminat astfel toate posibilitatile ca Eminescu sa se mai �ntoarca �n viata publica. �nt�i l-au omor�t moral, declar�ndu-l dement irecuperabil, apoi l-au omor�t civic si politic, scot�ndu-l definitiv din viata sociala, a urmat uciderea psihica, fiindca prin tratamentul cu mercur, o metoda care nu se mai folosea �nca din Evul Mediu pentru tratarea sifilisului, i-au distrus sistemul nervos, dusmanii lui sper�nd ca nu va mai putea scrie niciodata si, �n fine, l-au asasinat fizic. Si-a revenit de mai multe ori, �n aceasta perioada, �n special atunci c�nd medicii vienezi au eliminat injectiile cu mercur. El a reusit sa scrie, �n estimp, versuri, articole si chiar sa traduca din varianta germana, �n 1888, o piesa cu titlul „Lais”, fapte datorate unei structuri puternice a organismului, capabil sa reziste o vreme la agresiunile otravii. Reinternarea la „Caritas” si continuarea intoxicarii cu mercur i-au grabit sf�rsitul, asa cum am vazut mai sus.


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Cum a fost ucis Eminescu (6935 afisari)
 Fenomene stranii. Si periculoase (5774 afisari)
 Atac comunist la Religie (3363 afisari)
 Megacriza (2328 afisari)
 Viata secreta a lui Daniel Day-Lewis (2245 afisari)
 Rusia ameninta NATO cu atacuri nucleare preventive (2702 afisari)
 Charlize Theron: "Capitala Turciei, Budapesta" (1709 afisari)
 Planul George W. Bush prabuseste leul la noi valori record (1685 afisari)
 "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" ar putea schimba regulile la Oscar (1534 afisari)
 O noua ancheta privind moartea lui Dumitru Tinu (1423 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01429 sec.