Ziua Logo
  Nr. 4071 de sambata, 27 octombrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »

Dosare ultrasecrete

2007-10-27
arsenic (...@lycos.com, IP: 89.123.179...)
2007-10-28 11:39
Revolutia anticomunista din decembrie 1989 vazuta, traita si facuta de Dumitru Dinca (2)

Ajuns in Piata Universitatii, m-am atasat unui grup de circa 70-80 de persoane, care incercau sa treaca spre Piata Palatului CC al PCR, unde credeau ei, ca si mine, ca au mai ramas oameni care protesteaza; incercarea noastra a fost zadarnica, pentru ca barajele de scutieri nu ne-au permis acest lucru… totusi noi - majoritatea tineri pana in 30 de ani, eu eram cel mai in varsta (aveam 39 de ani) – am strapuns barajul din apropierea librariei M. Eminescu, si am patruns pe strada Academiei pana in fata Institutului de Arhitectura, avand aceeasi intentie, numai ca aici barajul nu a putut fi strapuns, fapt pentru care, intre “noi” si “scutieri” s-a iscat o “hartuiala” care s-a soldat cu lovituri de bastoane, pumni si picioare, dar unde nimeni nu a fost ranit. Cineva din grup a spus ca in Piata CC al PCR nu se mai afla nimeni, motiv pentru care, fara sa ne consultam intre noi, dar si fortati de scutieri, am ales sa mergem in fata hotelului Intercontinental, unde am vazut un grup mic, cam cat al nostru, care se agitau in apropierea hotelului, la intrarea in strada Batistei; am pornit catre ei, unde am fost primiti cu bucurie, pentru ca ei si noi insemnam cam 150-200 de persoane (iarasi numai tineri, eu fiind cel mai batran).

Aici se afla un tanar (pe care, ulterior, am aflar ca il cheama Romeo Raicu), care ii indemna pe cei din grupul de acolo sa ingenuncheze in fata soldatilor, care formau un baraj catre ambasada americana; aproximativ 20 de minute am facut si noi acelasi lucru – dar dintr-o data mi s-a facut rusine de acei copii curajosi care stiau sa faca mai mult – si am decis in sinea mea ca eu trebuie sa-mi asum riscul cel mai mare si sa preiau conducerea cu toate ca stiam ce presupune acest lucru; daca pana atunci imi era putin teama din cauza consecintelor pe care copii mei le puteau avea, cand m-am hotarat sa preiau conducerea, mi-a disparut orice fel de teama, fiind dispus sa merg inainte pana la moarte; unii sau altii, care vor citi aceste randuri, vor spune ca exagerez, altii, care au fost in acel momnet cu mine acolo si care cunosc starea de eliberare a constiintei care se produsese, imi vor da dreptate; sunt convins ca nici unuia de atunci si de acolo nu-i mai era teama de nimic si de nimeni.

Am inceput sa vorbesc despre timisoreni si despre curajul lor, am inceput sa vorbesc despre necesitatea sprijinului pe care trebuia sa-l dam acestora, la care acei copii curajosi care erau cu mine strigau “Timisoara”, “Timisoara” – cand le-am spus ca trebuie sa facem ca timisorenii, cineva din multime a spus “ieri in Timisoara azi in toata tara” – acestea au fost primele lozinci pe care le-am strigat; am inceput sa vorbesc despre mizeria comunista, la care am primit un raspuns nedirijat, neregizat “jos comunismul”; am vorbit apoi de spre intentia lui Ceausescu de a reprima revolta de la Timisoara, la care de asemenea am primit un raspuns la fel de curajos si promt “jos Ceausescu”, “jos tiranul”, “jos cismarul” – din cele spuse pana acum reiese cu prisosinta ca revolutia romana, care s-a extins de la Timisoara la Bucuresti, si mai apoi in toata tara, ca aceasta a avut, fara echivoc, un caracter anticomunist, antidictatorial si anticeausist.

In jurul orei 14,30, numarul celor care ne aflam in piata cred ca se dublase, dar inca eram prea putini; pe trotuarul dinspre restaurantul “Dunarea” se aflau un numar mic de varstnici care, atunci cand au fost invitati sa vina alturi de noi, au refuzat spunandu-mi ca “ei” au venit sa se uite si ca nu vor sa participe alaturi de noi – cel mai bine am exprimat aceasta situatie in care ne aflam in poemul compus de mine intitulat “Decembrie ‘89” din care citez:

“Batrani putini, cativa mai tineri,
Iar foarte multi prea tineri,
Ce inca-n parc se mai jucau
Cu mingea si patine”.

Daca despre tehnica conducerii unei manifestatii nu stiam mare lucru, stiam insa un lucru esential.. ca ne trebuie mult curaj, fermitate si trebuie sa fim multi pentru a “darama” comunismul si pe Ceausescu, fapt pentru care, atunci cand am observat ca in randul celor din piata a aparut teama ca nu vom izbandi, Dumnezeu parca imi spunea mie, iar eu oamenilor, si anume: “Nu va fie teama pentru ca nu au ei atatea gloante sa ne omoare pe toti”, iar pentru a le da curaj sa ramana le spuneam, cu toate ca nu era adevarat, ca “vin muncitorii de pe platformele industriale alaturi de noi”.

Pana seara tarziu am scandat “jos comunismul”, “jos tiranul” “jos Ceausescu”.

Celor care nu stiu, ori se prefac ca au uitat, le amintesc ca, la sugestia lui Liviu Craciun Viorel, inca de la orele 14 am infiintat “Frontul Unit Muncitoresc”, caruia voiam sa-i spunem “Forumul Democrat Roman” care se infiintase la Timisoara, dar a carui denumire o uitasem, si am inventat pe loc “Frontul Unit Muncitioresc” – din care am spus la momentul acela ca fac parte dizidenti cunoscuti precum: Dumitru Mazilu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Silviu Brucan, liderul primului sindicat liber din Romania – Vasile Paraschiv, iar in coada listei, numele celor carora nu le-a fost teama sa-l spuna si anume: Liviu Craciun Viorel, Petre Ioan si subsemnatul, adica Dumitru Dinca.

Cu aceasta ocazie, am elaborat in pripa si un program care mai degraba era o lista cu revendicari, cum ar fi:
- desfiintarea rolului conducator al unui singur partid, care in traducere insemna pluripartidism
- libertatea presei si libertatea cuvantului, precum si dreptul la libera circulatie, care insemna respectarea “Drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”
- dreptul de a avea acces la informatii – stiut fiind faptul ca orice informatie era cenzurata ori interzisa
- dreptul la o viata mai buna pentru pentru toti cetatenii Romaniei – daca ne mai amintim de foamea si frigul pe care le induram
- alegeri libere si democratice – ca in tarile democratice
- dreptul la libera initiativa – preluat intr-un fel din programul de reforme propus de Gorbaciov
- LIBERTATE pentru intreg poporul – acesta a fost si sloganul cel mai mult folosit.


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Putin ameninta Romania (7611 afisari)
 Premise pentru dezmembrarea Romaniei (6878 afisari)
 Raportul Tismaneanu pus la zid de un analist CIA (3933 afisari)
 Presedintele Basescu a intrat din nou in incurcatura (2156 afisari)
 Singur cuc in gradina lu' Ion (2089 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00878 sec.